Guvernul francez a supravieţuit luni celor două moţiuni de cenzură împotriva sa, una depusă de stânga şi alta de extrema dreaptă după ce executivul a forțat adoptarea bugetului pe anul viitor fără votul legislativului de la Paris, transmit AFP și Agerpres.
Însă lipsa unei majorităţi absolute în cele două camere ale legislativului menţine guvernul într-o situaţie de slăbiciune, comentează agenţia de presă EFE.
Moţiunea prezentată de partidele de stânga a obţinut 239 de voturi pentru, cu 50 de voturi mai puţin decât ar fi fost necesar pentru ca executivul să fie înlăturat de la putere, în timp ce moţiunea extremei drepte a obţinut 90 de voturi.
Cele două moţiuni împotriva guvernului francez au fost depuse după ce şefa executivului, Elisabeth Borne, a recurs săptămâna trecută la un mecanism constituţional rar folosit pentru adoptarea bugetului pe 2023, ocolind în acest mod votul parlamentarilor.
Acuzații de guvernare prin decret în Franța
Executivul lui Macron a recurs la această soluție de ultim resort după ce și-a pierdut majoritatea absolută în Adunarea Națională, camera inferioară a legislativului de la Paris, la alegerile naționale ce au avut loc în luna iunie.
„Nu putem risca să lăsăm Franța fără un buget într-un moment în care există numeroase riscuri”, a declarat premierul Elisabeth Borne în fața parlamentului.
Ea a anunțat că guvernul va folosi articolul 49.3 din Constituția franceză care îi permite să treacă un proiect de lege prin decret, justificând mutarea prin faptul că opoziția a adăugat sute de amendamente costisitoare în timpul dezbaterilor pe buget din legislativ.
Coaliția de extrema stângă Nupes și partidul Rassemblement National al dreptei radicale au răspuns imediat, anunțând că vor depune moțiuni de cenzură împotriva guvernului lui Borne și acuzând executivul lui Macron că guvernează prin decret.
