Guvernul președintelui francez Emmanuel Macron a declarat miercuri că va trece bugetul pe 2023 prin camera inferioară a parlamentului fără votul acestuia, urmând să folosească prerogative constituționale rar utilizate, relatează AFP.
Executivul lui Macron va recurge la această soluție de ultim resort după ce și-a pierdut majoritatea absolută în Adunarea Națională, camera inferioară a legislativului de la Paris, la alegerile ce au avut loc în luna iunie.
Mutarea arată din nou vulnerabilitatea președintelui și încalcă promisiunile făcute de acesta după scrutin potrivit cărora va încerca să construiască poduri către celelalte partide și că va negocia mai mult în privința proiectelor legislative importante.
„Nu putem risca să lăsăm Franța fără un buget într-un moment în care există numeroase riscuri”, a declarat premierul Elisabeth Borne în fața parlamentului.
Ea a anunțat că guvernul va folosi articolul 49.3 din Constituția franceză care îi permite să treacă un proiect de lege prin decret, eludând practic aprobarea parlamentului. Borne a justificat această mutare prin faptul că opoziția a adăugat sute de amendamente costisitoare în timpul dezbaterilor pe buget din legislativ.
Coaliția de extrema stângă Nupes și partidul Rassemblement National al dreptei radicale au răspuns imediat, anunțând o moțiune de cenzură împotriva guvernului lui Borne. Însă acțiunea acestora este în mare parte simbolică, un astfel de demers având șanse reduse să treacă în parlament.
„Franța nu poate fi guvernată prin folosirea [articolului] 49.3. Nupes a decis din acest motiv să depună o moțiune de cenzură”, a declarat Mathilde Panot, una dintre legiuitoarele grupului Nupes.
Tensiuni sociale în Franța
Deși este puțin probabil ca moțiunea de cenzură să treacă, analiștii cred că invocarea acestui articol din Constituția Franței doar va exacerba tensiunile dintre opoziție și guvern în contextul în care executivul pregătește terenul pentru a adopta o reformă a sistemului de pensii extrem de nepopulară.
Mutarea vine de asemenea în timp ce în Franța au loc proteste și turbulențe sociale, mii de persoane ieșind în stradă marți pentru a cere salarii mai mari în timp ce angajații din mai multe sectoare au declanșat o grevă generală.
Mai mulți miniștri din cabinetul lui Borne au explicat că guvernul nu a avut de ales decât să recurgă la această soluție radicală deoarece adoptarea bugetului cu toate amendamentele adăugate de opoziție ar fi dus la creșterea deficitului cu 8 miliarde de euro.
Ultima oară când articolul 49.3 a fost invocat de executiv a fost în 2016 când guvernul președintelui socialist Francois Hollande l-a folosit pentru a trece reforme contestate la Codul Muncii, măsurile fiind promovate atunci de Macron, care era ministru al Economiei la momentul respectiv.
0
2
