NATO refuză să renunțe la dreptul de adeziune al noilor membri și „se pregătește pentru ce e mai rău”, a declarat miercuri secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, în timp ce a prezentat răspunsul său scris la cererile Rusiei de neextindere a alianței în Ucraina și de retragere a forțelor din Europa de Est. Stoltenberg a avertizat totodată că Rusia continuă consolidarea militară în apropierea Ucrainei, cu mii de trupe suplimentare și arme moderne dislocate în Belarus.

Jens StoltenbergFoto: Olivier HOSLET / AFP / Profimedia

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ținut o conferință de presă și în care a prezentat răspunsul către Rusia, care cere un angajament scris privind neextinderea NATO la Ucraina și Georgia și retragerea forțelor și armamentului Alianței Atlantice din țările din Europa de Est care au aderat la NATO după 1997. Jens Stoltenberg catalogase deja aceste cerințe drept ”inacceptabile”.

"Solicităm încă o dată Rusiei să detensioneze imediat situația. NATO crede ferm că tensiunile și dezacordurile trebuie rezolvate prin dialog și diplomație", a declarat Stoltenberg reporterilor.

El și-a repetat apelul pentru ca Moscova și NATO să folosească pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparența și a reduce riscurile.

  • Facem apel din nou Rusiei să detensioneze imediat situația
  • NATO crede ferm că tensiunile și dezacordurile trebuie rezolvate prin dialog și diplomație
  • NATO a transmis Rusiei propunerile noastre scrise. Am făcut acest lucru în paralel cu Statele Unite
  • Rusia a întrerupt relațiile diplomatice cu NATO, ceea ce îngreunează dialogul nostru
  • Ar trebui să folosim pe deplin canalele noastre de comunicații militare-militare existente, pentru a promova transparența și a reduce riscurile și, de asemenea, să analizăm înființarea unei linii telefonice de urgență pentru civili
  • Suntem pregătiți să ascultăm îngrijorările Rusiei și să ne angajăm într-o conversație reală și să consolidăm principiile fundamentale ale securității europene
  • Aceasta include dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propriile aranjamente de securitate
  • Rusia ar trebui să se abțină de la retorică agresivă împotriva Aliaților și a altor națiuni
  • Rusia ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări
  • Propunem informări reciproce despre exerciții și politici nucleare în cadrul Consiliului NATO-Rusia
  • Ar trebui să modernizăm Documentul de la Viena privind transparența militară și să lucrăm pentru a reduce amenințările spațiale și cibernetice
  • În cele din urmă, trebuie să avem o conversație serioasă despre controlul armelor
  • Inclusiv arme nucleare și rachete terestre cu rază medie și scurtă de acțiune
  • Continuăm să ne coordonăm îndeaproape cu Ucraina, precum și cu alți parteneri NATO, inclusiv Finlanda, Suedia, Georgia și, desigur, Uniunea Europeană
  • NATO este o Alianță defensivă și nu căutăm confruntare,dar nu putem și nu vom face compromisuri cu privire la principiile pe care se bazează securitatea Alianței noastre
  • Vom lua toate măsurile necesare pentru a apăra toți Aliații
  • Respectăm dacă o țară alege să nu aplice pentru aderarea la alianță
  • În timp ce sperăm la o soluție bună, suntem pregătiți pentru ceea ce e mai rău
  • Forța de reacție rapidă a NATO, condusă astăzi de Franța, are 5.000 de soldați și poate fi dislocată în câteva zile
  • Tensiunile cresc
  • Vedem din ce în ce mai multe trupe în și în jurul Ucrainei, dar și în Belarus, unde Rusia este în proces de desfășurare a mii de trupe, sute de avioane, sisteme de apărare aeriană S-400 și o mulțime de alte capabilități foarte avansate
  • Nu există nicio transparență cu privire la aceste detașări
  • Exercițiile Rusiei pot masca lansarea unui atac

”Forța de reacție rapidă a NATO, condusă astăzi de Franța, are 5.000 de soldați și poate fi dislocată în câteva zile”, a anunțat Stoltenberg.

„Un al doilea eșalon poate fi desfășurat în termen scurt”, a adăugat el.

Forța de reacție a NATO mobilizează un total de 40.000 de militari care pot fi dislocați în țările membre ale Alianței. Franța și Statele Unite au anunțat că sunt gata să furnizeze forțe suplimentare.

8.500 de militari americani au fost puși în alertă, iar Franța a anunțat că este pregătită să desfășoare unități în România.