Parlamentul Ungariei a adoptat marţi o rezoluţie care va împuternici guvernul să organizeze un referendum privind comunitatea LGBT, ridicând campania anti-LGBT a premierului Viktor Orban la un nou nivel, în timp ce se îndreaptă spre o cursă electorală dificilă anul viitor, când vor avea loc alegeri parlamentare.
Orban, un naţionalist care se află la putere din 2010, a propus anul acesta un referendum asupra legislaţiei partidului de guvernământ care limitează predarea în şcoli a homosexualităţii şi a problemelor legate de transsexuali, intensificând războiul cultural cu Uniunea Europeană.
Aflat în faţa primelor sale alegeri competitive în mai mult de un deceniu, naţionalistul Orban a încercat să promoveze politici sociale despre care spune că protejează valorile creştine împotriva liberalismului occidental, punând în centrul campaniei sale, alături de migraţie, problemele de gen şi ceea ce el numeşte propaganda LGBTQ.
Parlamentul a votat pe rând cele patru întrebări pentru referendum, aprobându-le cu o majoritate Fidesz, relatează Reuters, citată de Agerpres.
În cadrul referendumului, care va avea loc anul viitor la o dată ce urmează să fie stabilită, ungurii vor fi întrebaţi dacă sunt de acord cu organizarea de seminarii despre orientarea sexuală în şcoli fără acordul părinţilor şi dacă sunt de părere că procedurile de schimbare de sex ar trebui promovate în rândul copiilor.
De asemenea, ei vor fi întrebaţi dacă conţinutul media care ar putea influenţa orientarea sexuală ar trebui să fie prezentat copiilor fără nicio restricţie. Legea adoptată în iunie, despre care guvernul spune că are ca scop protejarea copiilor, a provocat nelinişte în comunitatea LGBT.
Context
Amintim că în iunie Ungaria a adoptat un text de lege care interzice „promovarea” homosexualităţii în rândul minorilor, provocând îngrijorarea apărătorilor drepturilor omului, pe fondul înmulţirii restricţiilor impuse de către guvernul condus de Viktor Orban persoanelor LGBT.
17 dintre cele 27 de state membre UE și-au exprimat îngrijorarea profundă față de această lege, într-o declarație comună inițiată de Belgia. Subiectul a generat și cea mai tensionată ședință a Consiliului European din ultima vreme, existând o confruntare fățișă între Viktor Orban, susținut doar de Polonia și Slovenia, și liderii UE.
Tensiunile au fost atât de mari încât premierul Olandei, Mark Rutte, declara atunci că Ungaria nu își mai are locul în UE.
La scurtă vreme după Consiliu, în iulie, Comisia Europeană a demarat procedura juridică împotriva Ungariei pentru legea care interzice promovarea conținutului LGBTQ pentru minori și împotriva Poloniei pentru instituirea așa ziselor ”zone libere de persoane aparținând minorităților sexuale”.
În replică, Viktor Orban a anunțat organizarea unui referendum național. Acest instrument de consultare a opiniei publice este folosit, așadar, atât pentru a ”închide gura” liderilor europeni care acuză Budapesta de încălcarea valorilor liberale care stau la baza uniunii, cât și ca armă electorală în bătălia internă ce se va da anul viitor.
Și România a experimentat ceva similiar în 2018 când a fost organizat așa-zisul referendum pentru familie. Referendumul viza modificarea Constituției în sensul interzicerii explicite a căsătoriei între persoane de același sex. Scrutinul nu a fost validat, întrucât nu a întrunit prezența necesară.
17
9
