Proaspăt ieșită de pe băncile facultății și la începutul unei cariere în educație, Alina avea motive bune să fie optimistă în august 1991. Însă nu noua sa slujbă îi inspira speranță ci faptul că Republica Moldova tocmai făcuse un lucru de neimaginat: votase să iasă din Uniunea Sovietică, relatează Euronews.
„Generația mea avea multe visuri pe atunci”, a relatat Alina, acum în vârstă de 55 de ani, pentru Euronews. „Credeam că ne vom uni în curând cu România și vom trăi ca europeni”, mai spune aceasta.
Însă în pofida valului de optimism, pentru majoritatea carierei Alinei în spatele catedrei Rusia nu a dispărut cu adevărat.
Luptele s-au intensificat în 1992 în regiunea separatistă Transnistria care a vrut să rămână sub controlul Moscovei. După luni de lupte grele între armata moldovenească și rebelii pro-ruși susținuți de a 14-a Armată Sovietică, un tratat de pace a fost semnat între Moldova și Federația Rusă în iulie 1992.
Transnistria a devenit de atunci locul unuia dintre cele mai „reci” conflicte din Europa. Rusia controlează de facto regimul separatist din Tiraspol, deși Moscova are și rolul de mediator în negocierile internaționale.
Între timp, în restul Moldovei, influența rusească s-a manifestat prin partidele pro-Moscova care au dominat scena politică până recent. Însă acum președintele pro-european Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița par hotărâte să scoată Republica Moldova din orbita Moscovei, scrie Euronews.
„Imperiul încă era în noi”
Maia Sandu a declarat recent într-un interviu acordat Radio Europa Liberă că vina pentru tranziția amânată a Moldovei o poartă politicienii din anii 1990 aflați sub influența rusească.
Ea a spus că aceștia s-au opus trecerii la o economie de piață și că au încercat să profite de instituțiile slabe ale statului pentru a acumula capital când nu exista nimeni să aplice legea
„Când eram în perioada de tranziție 'băieții deștepți' au acaparat activele statului după care au înțeles că trebuie să își protejeze interesele și au intrat în politică”, a afirmat Sandu.
„Am avut decenii de astfel de guverne care au dus la corupție, guvernări slabe și condiții de trai proaste pentru cetățeni”, a concluzionat aceasta.
Vasile Șoimaru, singurul politician moldovean rămas în parlament din 1991, afirmă că „nu am scăpat fiindcă 'Imperiul' încă era în noi”. „[Declararea independeței] ar fi trebuit să fie un moment înălțător”, mai spune acesta.
Șoimaru afirmă că sistemul cleptocrat construit de-a lungul ultimelor 3 decenii și implicarea Rusiei în jocurile politice de la Chișinău au dus la tranziția îndelungată care a sărăcit țara.
Euronews notează că Moldova a fost afectată și de valuri de emigrări în ultimii 30 de ani. Populația sa era de 2,97 de milioane de locuitori în 1990, ajungând în prezent la 2,66 milioane, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Potrivit Biroului Național de Statistică de la Chișinău, moldovenii care își doresc cel mai mult să plece din țară sunt în general bărbați cu vârsta de sub 30 de ani. În jur de un milion de moldoveni locuiesc, studiază sau muncesc în străinătate.
Euronews scrie că în țară au rămas preponderent copii și vârstnici.
„Văd un viitor mai bun”
Cornelia Cozonac a ales să rămână în Moldova la începutul anilor 1990, dorind să consolideze un început nou pentru țară. Acum directoare a Centrului pentru Jurnalism de Investigație de la Chișinău, ea le-a relatat celor de la Euronews că:
„Am spus adesea că din 1992 am putut să fac jurnalism real, independent și onest. Însă poate ar fi trebuit să fim mai mulți pentru a schimba lucrurile în țară mai rapid. Dar nu regret deloc că am rămas în Moldova”.
Optimismul ei e împărtășit de Alina care, deși frustrată de ritmul lent al schimbărilor, încă nu și-a pierdut speranța.
„Îi învăț pe copii în fiecare zi să creadă în puterea lor. Le spun că, indiferent ce s-ar întâmpla, să pășească înainte. Însă văd un viitor mai bun pentru ei și mult mai multe oportunități decât am avut noi. Chiar dacă ar putea suna ridicol, nu mi-am pierdut niciodată speranța”, spune aceasta.
„Încă vreau să văd într-o bună zi Moldova intrând în Uniunea Europeană”, afirmă Alina.
Citește și:
1
3
