În scandalul listeriozei, care a dus la trei decese în ultimii doi ani în Germania, un român face dezvăluiri uluitoare, referitor la igiena și condițiile de lucru la un producător de mezeluri din Hessa. El vorbește despre un număr excesiv de ore suplimentare care trebuiau prestate, despre condiții umilitoare de cazare și despre salamuri degradate, reambalate și vândute din nou.

Mezeluri stricateFoto: Captura video rbb24.de

Trebuie menționat însă înainte standardele diferite, aplicate la carne, în cele două țări: ceea ce numim în România carne stricată, în Germania se diferențiază în două categorii: există carne "degradată biologic“, însă relativ bună de consum (Gammelfleisch) și carne care nu se permite consumului uman și este, eventual, preparată pentru hrana animalelor (Ekelfleisch).

  • Abuzuri de muncă

Televiziunea regională din Hessa a făcut, săptămâna trecută, și un reportaj, în care apare românul Florin, un tânăr de 24 de ani recrutat în România de o firmă de intermediere. Așa a ajuns acesta în Germania, ca să câștige bani la producătorul de mezeluri Wilke, din Twistetal, landul Hessa.

În urma anchetei și a dezvăluirilor apărute în presă, firmă a fost închisă la începutul lunii octombrie. După unele salarii se pare că se mai așteaptă încă.

Românul declara, săptămâna trecută, pentru Hessenschau.de: "Încă de la început am lucrat aproape 12 ore, șase-șapte zile la rând". Iar ca el ar mai fi lucrat și alți angajați, români și maghiari. Românul a arătat publicației numite un pontaj cu 318 ore lucrate într-o lună.

Raportat la media normală de 8 ore pe zi, chiar și cu ore suplimentare, diferența consternează. Legale sunt maximum 48 de ore pe săptămană, calculate în șase zile, a precizat Matthias Schulz, avocat specializat în Dreptul muncii german.

Numitul Florin declară publicației citate că nu a putut rezista la volumul enorm de muncă: „Am fost silit, nu am avut ce face”. El și mulți alții ar fi lucrat pentru Wilke fără contract. El mai povestește cum au fost cazați în condiții umilitoare, câte șase în cameră, 50 de oameni într-o locuință de 200 mp. Când a plecat în Germania la lucru, el nu ar fi știut ce îl așteaptă acolo.

  • Igienă discutabilă

Incredibile sunt însă mărturiile sale referitoare la practicile de preparare a mezelurilor de la Wilke. Potrivit acestuia, carnea degradată ar fi fost amestecată cu cea proaspătă și condimente puternice, care să neutralizeze gustul cărnii vechi.

Salamurile și cârnații mucegăiți în exterior ar fi fost spălați și reambalați, modificându-li-se și data fabricației. „Lucrul acesta l-au făcut însă doar colegii maghiari și germani. Românii au fost de față, însă nu au participat”, mai declară Florin pentru Hesseschau.de.

Andreas Kampmann, de la un sindicat german de profil, se arată oripilat, dar și surprins de aceste noi detalii: „Nu ne putem imagina că acest lucru este chiar posibil”. În același timp, Kampmann consideră cazul producătorului Wilke ca fiind un caz izolat.

El a spus că astfel de condiții, în companiile de prelucrare a cărnii și a mezelurilor din Germania, „nu sunt nici pe departe frecvente”. Acest lucru este valabil și în relația cu angajații, a adăugat Kampmann.

  • Nu e fum fără foc

Producția la Wilke a fost sistată la începutul lunii octombrie, însă unii dintre angajați mai au de primit salarii. Cei străini au spus că, fără acești bani, nu se pot întoarce în țară.

Măcelaria Wilke este considerată sursa focarului de Listeria, care a costat viața a trei persoane. Un mic agent patogen, cu efecte mari: bacteriile din categoria Listeria se aflau în cârnații companiei Wilke de la Twistetal (Waldeck-Frankenberg). La multe persoane, germenii au provocat boala numită listerioză, iar cel puțin trei persoane au murit, în anii 2017 și 2018.

Suspiciunea la adresa produselor Wilke a devenit publică la 2 octombrie. De atunci, totul s-a precipitat: uneori, în câteva minute, produsele Wilke au dispărut de pe rafturile magazinelor din Germania.

  • Scurtă cronologie a cazului

Experții Institutului Robert Koch (RKI) din Berlin au fost primii care au identificat pericolul. Aceștia au sesizat, încă din 2018, că în spatele numeroaselor îmbolnăviri de listerioză se află agenți patogeni foarte înrudiți. Ei numesc tipul Sigma1, iar bacteria ar proveni dintr-o sursă comună.

Autoritatea federală este responsabilă pentru bolile infecțioase. Laboratoarele din toată țara își trimit eșantioanele la RKI, atunci când află, din analize, că pacienții suferă de listerioză, de exemplu.

Problema este perioada lungă de incubație în cazul listeriozei, focarul fiind mai greu de depistat. Cine mai știe exact ce a avut pe farfurie acum o săptămână? Iar între infecție și declanșarea bolii de multe ori pot trece săptămâni de zile.

Când a devenit clar că unele dintre persoanele infectate au fost internate în spitale și clinici de reabilitare, s-a decis, împreună cu autoritățile de monitorizare a alimentelor din landurile federale, „să se efectueze o anchetă și să se găsească o sursă comună a alimentelor distribuite în aceste centre de sănătate”, după cum a declarat presei o sursă din cadrul Oficiului pentru Protecția Consumatorului (BVL).

Actuala anchetă la Wilke se sprijină, printre altele, pe mărturiile angajaților români. Nu este primul caz de acest fel. În 2008, cinci măcelari români acuzau un abator german că procesează carne stricată, care este exportată în România și Rusia, informație neconfirmată oficial la momentul reportajului.

Despre acel scandal, care a implicat firma germană BFZ Brageler Fleischzerlegung GmbH, din Vechta, am relatat pentru Hotnews, în detaliu, aici. Între timp, cazul s-a stins, firma funcționează în continuare, iar public nu au mai apărut informații despre derapaje de acest fel.