Jean-Claude Juncker a recunoscut marţi că a făcut două mari "erori" în timpul mandatului său de cinci ani în fruntea Comisiei Europene: tăcerea sa din timpul campaniei pentru referendumul asupra Brexit şi reacţia sa prea târzie la scandalul Luxleaks, potrivit La Libre, citat de Rador.
Şeful executivului de la Bruxelles a prezentat în faţa presei un bilanţ în general pozitiv al preşedinţiei sale care se va încheia la sfârşitul lunii octombrie, subliniind în special relansarea investiţiilor şi scăderea şomajului în UE din 2014.
El a recunoscut totuşi două "erori", între care decizia sa de a nu interveni în cursul dezbaterilor inflamate care au marcat campania pentru referendumul din Regatul Unit din 2016, care a dus la decizia Brexitului.
"Am ascultat guvernul britanic, l-am ascultat pe dl Cameron (David Cameron era pe atunci premierul conservator britanic) pentru că îmi spusese să nu intervin în campania privind Brexit", a spus dl Juncker.
Responsabilul european regretă astăzi această opţiune, căci "noi am fi fost singurii care să contrazică minciunile proferate" în timpul acestei campanii care s-a soldat cu o victorie a partizanilor divorţului.
La trei ani după referendum, Brexitul, prevăzut iniţial pentru 29 martie 2019, nu a avut încă loc. UE a acceptat amânarea datei pentru 31 octombrie, pentru a da timp clasei politice britanice să se pună de acord asupra modalităţilor retragerii.
Cealaltă eroare recunoscută marţi de dl Juncker priveşte scandalul Luxleaks, afacerea care a dus la acordurile adoptate în Luxembourg de întreprinderi împreună cu administraţia ţării pentru a plăti impozite mai mici.
"Am aşteptat prea mult timp înainte de a reacţiona, aceasta a fost o gravă eroare, am întârziat prea mult să răspund", a estimat preşedintele comisiei care a fost premier al Luxembourgului (1995-2013). Acest scandal a izbucnit în noiembrie 2014 graţie dezvăluirilor avertizorilor de conştiinţă care ulterior au fost supuşi unor urmăriri judiciare.
Dl Juncker a vorbit cu două zile înainte de summitul informal prevăzut pentru 9 mai la Sibiu în România, cu ocazia căruia conducătorii europeni se vor întruni în 27, fără Regatul Unit, pentru a-şi pregăti "agenda strategică" a următorilor cinci ani.
Ei urmează de asemenea să stabilească jaloanele cursei pentru preşedinţia instituţiilor UE, între care a Comsiei Europene pe care dl Juncker o prezidează până la finele lunii octombrie.
În timpul celor cinci ani ai mandatului său, luxembourghezul s-a bucurat că a avut loc o relansare a investiţiilor şi o scădere a şomajului. "Avem o Europă cu drepturi sociale îmbunătăţite, o mai bună protecţie a consumatorilor şi a datelor personale online", a subliniat el.
De asemenea dl Juncker s-a felicitat pentru că a rezistat la "presiuni" şi a "reuşit să menţină Grecia în zona euro" în iulie 2015.
Cu trei săptămâni înainte de scrutin, dl Juncker a făcut apel la alegători să se întrebe "care va fi faţa Europei mâine dacă toată lumea votează pentru extreme". "Noi ar trebui să luptăm împotriva populiştilor, împotriva extremiştilor, nu cu cuvinte ci cu fapte", a pledat el. (traducere Rador)
