Ministrul german de interne, Nancy Faeser, a lăudat eforturile depuse de România pentru solidaritatea europeană în materie de azil, ca parte a demersului său de a adera integral la spaţiul Schengen, relatează marţi agenția germană de presă DPA, preluată de Agerpres.

Nancy FaeserFoto: Christian Spicker / imago stock&people / Profimedia

„Aş dori să îmi exprim mulţumirile pentru buna cooperare în acest domeniu”, a declarat ministrul german după discuţiile purtate marţi, la Bucureşti, cu omologul său român Cătălin Predoiu.

Germania sprijină România şi Bulgaria, unde Faeser a vizitat luni frontiera cu Turcia, în eforturile lor de a adera pe deplin la spaţiul Schengen, spaţiul european de liberă circulaţie.

Începând cu 31 martie, ambele ţări au ridicat controalele la frontierele aeriene şi maritime. Cu toate acestea, Austria a împiedicat până în prezent, prin veto, introducerea regulilor Schengen la frontierele terestre.

Predoiu a declarat că speră ca această problemă să poată fi rezolvată în acest an.

Progresele recente înregistrate de Bulgaria şi România în protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene au determinat deja bandele de traficanţi să caute tot mai mult rute alternative şi să ceară acum mai mulţi bani pentru a trece ilegal persoane prin una dintre cele două ţări, scrie agenția germană de presă DPA.

Numărul tot mai mare de sosiri de ambarcaţiuni ale contrabandiştilor în Cipru şi Creta reprezintă în prezent un motiv de îngrijorare pentru miniştrii de interne din statele membre ale UE.

Escaladarea situaţiei în Orientul Mijlociu şi criza economică din Egipt şi Liban, în special, înseamnă că sunt de aşteptat mişcări suplimentare de refugiaţi. Potrivit Agenţiei ONU pentru Refugiaţi, solicitanţii de azil care au sosit în Italia în primele două luni ale acestui an proveneau din Bangladesh, Siria, Tunisia şi Egipt.

Potrivit Agenţiei europene pentru poliţia de frontieră şi garda de coastă (Frontex), în primele trei luni ale acestui an au fost detectate puţin sub 5.500 de sosiri neautorizate pe aşa-numita rută a Balcanilor de Vest, cu 64% mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.