Realitate dureroasă. De ce jumătate dintre români nu reușesc să treacă de clasa a VIII-a ●Șeful „Investigații Criminale” Brăila, inapt psihologic ●Culisele apariției în România ale cărții Spare. Măsurile de securitate excepționale impuse de editură ●Cum a prins DNA doi italieni ce tranzacționau un permis auto, care trebuia „fabricat" acasă la un polițist ●Cine a beneficiat de punerea la secret a reacțiilor adverse ale vaccinului anti-Covid ●De ce îl ține în brațe PNL pe Lucian Bode în scandalul de plagiat ●Monika Băluțescu, arhitect din Germania: Nu ne va respecta străinul dacă nu ne respectăm noi înșine ●„Dacă aș avea un leu pentru fiecare comentariu misogin pe care l-am auzit la școală, mi-aș lua telefon nou” ●Armand Goșu: Ucraina, un examen prea dificil pentru elita de la București ●Ionuț Dumitru, despre decizia BNR: Efectele vor fi reduse, chiar minime
Realitate dureroasă. De ce jumătate dintre români nu reușesc să treacă de clasa a VIII-a
Peste 40% din românii rezidenți n-au trecut de clasa a VIII-a, dacă au ajuns acolo, arată rezultatele parțiale ale Recensământului populației derulat anul trecut. Motivul: deși suntem în secolul XXI și țară membră a Uniunii Europene, în mediul rural, tinerilor le este aproape imposibil să meargă la liceu. Consecința: o performanță economică slabă, scrie Adevărul.
Șeful „Investigații Criminale” Brăila, inapt psihologic
Verdict final în cazul comisarului de poliție Marian Merlan, ofițerul care conduce prin împuternicire Serviciul de Investigații Criminale – cea mai importantă structură din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean.
Ofițerul picase testarea psihologică care precedă concursul pentru ocuparea funcției, însă a fost nemulțumit de decizie și a formulat contestație.
Astfel, Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Centrului de Psihosociologie al Ministerului Afacerilor Interne a respins contestația ca fiind „neîntemeiată”, scrie Debrăila.ro.
Culisele aparitiei in Romania ale cartii Spare/Rezerva, memoriile Printului Harry. Măsurile de securitate exceptionale impuse de editura Nemira
Pentru editia romana a cartii Spare/ Rezerva au lucrat 4 traducatori (Carmen Neacsu, Cristina Nan, Oana Ionascu, Smaranda Nistor), care au tradus segmente diferite în conditii de securitate pentru ca nimeni sa nu aiba o imagine completa, dar si pentru ca era un numar mare de pagini (peste 400) care trebuiau traduse foarte rapid.
Cartea a fost publicata la Monitorul Oficial, tipografia care putea asigura conditii de securitate speciale, acelasi regim ca la publicarea buletinelor de vot: niciun angajat nu intra cu bagaje, erau camere de filmat.
Traducerea in limba romana a fost gata pe 15 decembrie, cand a inceput tiparirea dar si inregistrarea pentru audio book. S-a inregistrat in studio din nou in conditii de securitate maxima, cu textul citit din cloud, fara ca actorul care a asigurat lectura (Alexandru Unguru) sau cineva din studio – sa aiba posibilitatea sa iasa din studio cu fragmente din scrieri, scrie Urban.ro.
Cum a prins DNA doi italieni ce tranzacționau un permis auto, care trebuia „fabricat" acasă la un polițist
Anul trecut, vecinul unui italian, rezident în București, i s-a plâns acestuia că nu poate obține, în mod legal, permisul de conducere auto, deoarece a fost condamnat pentru infracțiuni la regimul circulației rutiere. Italianul i-a sărit în ajutor vecinului, spunându-i că, prin intermediul unui concetățean de-al său, poate face rost de un permis auto de la un ofițer al Direcției Regim Permise - DRPCIV București.
Italianul se angaja să obțină permisul în 4-5 zile, fără ca "beneficiarul" să fie nevoit să parcurgă procedurile legale. La început, italianul a cerut pentru acest "serviciu" 1.000 de euro, dar a majorat mai târziu suma la 12.000 de euro. Cei doi italieni au fost prinși însă în flagrant de DNA. Unul a fost deja condamnat definitiv, iar celălalt așteaptă deznodământul poveștii, după ce instanța a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu procurorii, scrie Just.ro.
BNR crește dobânda de politică monetară. De ce 0,25% e un procent de compromis
În prima ședință de politică monetară din acest an, Banca Națională a majorat dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la 7%. Unii analiști bancari se așteptau ca banca centrală să nu majoreze acest indicator, ajuns la 6,75%, după opt majorari efectuate anul trecut.
Banca centrală majorează dobânda cheie pentru a domoli inflația. De fiecare dată când BNR majorează dobânda, băncile o urmează și cresc dobânzile atât la credite, cât și la depozite, pentru a opri consumul pe credit și a stimula economisirea. Băncile comerciale sunt așteptate să majoreze și ele dobânzile, în linie cu BNR, potrivit RFI.
Cine a beneficiat de punerea la secret a reacțiilor adverse ale vaccinului anti-Covid
Datele unui raport nedatat și ținut ascuns de autorități ar putea explica eșecul campaniei de vaccinare anti-Covid din România și de ce conspiraționiștii au avut mai mult succes cu propaganda lor decât oficialii. Bogdan Oprea, fostul purtător de cuvânt al ministerului Sănătății, a declarat pentru Libertatea că nu poate uita cum Valeriu Gheorghiță, care coordona întreaga ofensivă anti-Covid, „s-a enervat când am comunicat public de la Ministerul Sănătății primul caz de efect advers - o femeie cu pareză facială. Gheorghiță spunea că e atac de panică, dar noi aveam pe masă diagnosticul cu parafa unui neurolog”, potrivit DW.
De ce îl ține în brațe PNL pe Lucian Bode în scandalul de plagiat
Ministrul de Interne are o influență majoră în PNL, partid care va avea de suferit de pe urma scandalului de plagiat al lui Lucian Bode. Doi experți consultați de Europa Liberă explică cât de importantă e, în partidele din România, funcția de secretar general, pe care o ocupă Bode în PNL.
Experți în domeniul comunicării politice au comentat, pentru Europa Liberă, apariția punctajului prin care membrii de partid sunt îndrumați să o atace pe jurnalista Emilia Șercan. Documentul a fost publicat în premieră de Hotnews, scrie Europa Liberă.
Va apuca președintele Iohannis să-și vadă copilul de suflet, „România educată”, mergând la școală în 2024?
Este de așteptat ca extrem de controversatul proiect de lege, lăsat de Sorin Cîmpeanu la plecarea prin demisie de la minister, să fi fost îmbunătățit și revizuit, dacă nu în părțile eșențiale, măcar în cele care au generat scandaluri publice și să fi ținut cont de o parte a criticilor aduse de societatea civilă și specialiștii în educație.
Unul dintre marile semne de întrebare legat de legea educației, pilon al proiectului prezidențial „România educată” este dacă se va reuși implementarea lui în viitorul an școlar, cel din 2023-2024. Mai exact, dacă președintele Klaus Iohannis va apuca până la finele mandatului să-și vadă copilul de suflet mergând la școală.
După cum arată un posibil calendar, acest lucru nu stă sub cele mai bune auspicii, scrie Europa Liberă.
Monika Băluțescu, arhitect din Germania: Nu ne va respecta străinul dacă nu ne respectăm noi înșine
Monika Băluțescu trăiește acum în Germania și în Spania. S-a născut la București unde a studiat arhitectura. Când a ajuns în „câmpul muncii”, la proiectare, la ICRAL, își amintește că directorul, la fiecare ședință, își începea discursul cu vorbele: „Proiectarea e niște jigodii!”, indiferent de tema ședinței.
Monika și colegii ei erau tineri, atunci se amuzau. Dar n-au uitat niciodată cum și-au început cariera de arhitecți în România comunistă.
A trăit cutremurul din ’77 numărând și inventariind pagubele enorme din București. „Din martie până în toamnă am lucrat pe teren, la evaluări de daune”, spune ea în interviul care urmează, „a fost perioada cea mai deprimantă, în contact cu necazurile oamenilor loviți de calamitate”. Apoi a venit alt „cutremur”, cel care a mutilat fața Bucureștiului: Casa Poporului. Citește articolul pe PressHub.
„Dacă aș avea un leu pentru fiecare comentariu misogin pe care l-am auzit la școală, mi-aș lua telefon nou”. Tinerele care duc feminismul în provincie
„Nu mi se pare corect că vărul meu poate să iasă seara și să stea cât vrea fiindcă e băiat”, spune Anda Duțescu, o adolescentă din Slatina. „Dirigintele le-a făcut pe niște colege «panarame» pentru că aveau părul colorat în roz”, dă un alt exemplu Carla Pantilie, liceană din Câmpina. Ambele fete ilustrează mentalitățile din comunitățile lor. Cele două coordonează cinecluburile feministe F-SIDES din orașele lor și încearcă să ducă mai departe, printre colegi și profesori, discuția despre egalitatea de gen. E o victorie pentru ele când la proiecțiile lor de filme vin și băieți, chiar dacă aduși de prietenele lor, scrie Scoala9.ro.
Armand Goșu: Ucraina, un examen prea dificil pentru elita de la București
Dintre țările membre NATO și UE, Ucraina are cea mai lungă graniță cu România, 613,9 km. Pe locul al doilea, după România, este Polonia, cu 542,39 km. De fapt, Polonia, Slovacia, Ungaria au toate împreună frontiere cu Ucraina de 777,94 km lungime.
Dintre vecinii din NATO și UE, România este situată cel mai aproape de principalele teatre de operațiuni din 2022, Herson și Donbass. Iar în perspectivă, România este cea mai apropiată țară NATO de principalele fronturi din 2023, adică de Crimeea, Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk.
Poate că este prea devreme pentru a vorbi despre consecințele pentru România ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Ele depind de felul în care se va termina acest război. În cazul înfrângerii Ucrainei, România va face parte dintr-un lanț de state central-europene aflate în linia întâi chemate să apere lumea euroatlantică, scrie PressHub.
Ionuț Dumitru, Raiffeisen Bank, despre decizia BNR de astăzi: Efectele vor fi reduse, chiar minime
Efectele deciziei de astăzi a Bancii Centrale vor fi reduse, chiar minime aș spune eu. În contextul în care ce contează mai mult în momentul de față este situația de lichiditate din piața monetară. Acesta s-a îmbunătățit foarte mult pe finalul anului trecut (în lunile noimebrie si decembrie) în condițiile in care ministrul Finanțelor a injectat foarte muți bani în piața monetară din cauza deficitului bugetar foarte mare.
“Dobânzile, dacă ne uitam la ROBOR, au avut o tendință de scădere în ultima perioadă: de la peste 8% suntem undeva la 7,5% în momentul de față. Probabil că dobânzile și-au atins maximele. Pe măsura ce inflația va incepe o traiectorie de scădere si dobanzile vor urma să scadă, mai intai plafonare și apoi scădere”, consideră Ionut Dumitru, economist sef al Raiffeisen Bank, citat de Bankingnews.ro.
