Actuala guvernare are în vedere sprijinirea familiilor cu unul sau mai mulţi copii în ceea ce priveşte construcţia de locuinţe, prin credite nerambursabile sau parţial rambursabile, susține vicepremierul Kelemen Hunor. Aceasta, în condițiile în care în 2020 în România s-au născut doar 178.000 de copii, față de 300.000 în 1990. De altfel, în țara noastră s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 100 de ani.

HotNews.roFoto: Hotnews

Kelemen Hunor a spus, la B1 TV, că părinţii ar trebui încurajaţi să aibă mai mulţi copii nu doar prin mărirea alocaţiilor, ci şi prin alte măsuri.

• "Vrem să sprijinim familiile în construcţia de locuinţe şi asta vom propune. Toate aceste măsuri vor fi detaliate în proiecte de legi, până la sfârşitul anului. (...)
• Noi am spus că în acele familii în care este un copil, merge cu credit fără dobândă, unde sunt doi copii mai dai ceva din credit şi doar o parte trebuie rambursată - noi am spus să mergem până la 70% în prima parte, în cazul familiilor cu trei sau mai mulţi copii valoarea creditului trebuie rambursată în proporţie de 65%, 60% şi 55%, în funcţie de posibilităţile bugetare.
• Perioada propusă de către noi va fi de solicitare a creditului între 2022 şi 2028-2029. Trebuie să mergi pe o perioadă mai lungă, ca să aibă această măsură şi efecte în societate", a detaliat Kelemen Hunor.

El a susținut că alte măsuri avute în vedere sunt construcţia de creşe, program început, dar şi acordarea indemnizaţiei de îngrijire a copiilor şi pentru bunici sau reducerea impozitului pe venitul global în funcţie de numărul de copii.

2020, anul în care în România s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 100 de ani

Anul trecut, în România s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 100 de ani. Cei mai puțini copii s-au născut în Tulcea (puțin peste 1500), iar cei mai mulți în București, conform unor date transmise de Institutul Național de Statistică la solicitarea HotNews.ro. Județul cu cea mai mică pondere a mamelor a fost în 2020 Caraș-Severin, unde puțin peste 3% dintre femei au adus pe lume un nou-născut.

Măsurile de politică demografică privind interzicerea avorturilor adoptate la sfârșitul anului 1966 au avut ca efect redresarea puternică a natalității, mai ales în primii ani de aplicare a decretului, când s-au născut în medie peste 526.000 de copii anual, consemnându-se rate de 27,4 la mie (în 1967) și respectiv 26,7 la mie (în 1968). După 1980 s-a înregistrat o diminuare a numărului născuților vii, în medie sub 400.000 copii anual, iar în decursul perioadei 1980-1989 rata natalității a oscilat între 14 la mie și 18 la mie.

Revoluția din decembrie 1989 a adus printre primele măsuri abrogarea legislației privind interzicerea avortului și contracepției, care au determinat scăderea natalității începând cu 1990, România aliniindu-se tendinței generale europene. Totuși, multe țări occidentale au o situație ceva mai bună, în contextul în care au politici de sprijin al familiilor cu copii.

• Natalitatea a fost mai scăzută în mediul urban în comparație cu mediul rural, cu excepția perioadei 1979-1985 și anii 2009 și 2010 când rată natalității a fost superioară celei din rural. În mediul urban se observă o proporție mai redusă a familiilor cu mulți copii, un număr destul de mare de cupluri familiale limitându-se la un singur copil sau cel mult doi.

Specific României înainte de 1990, era faptul că marea majoritate a nașterilor se produceau în cadrul căsătoriilor (96%-97%) iar în 4 din 5 căsătorii în cadrul primei căsătorii. Deci natalitatea era legată în mare măsură de nuptialitate, iar populația României s-a caracterizat printr-o nuptialitate înaltă.

Începând cu anul 1992 asistăm la o creștere a numărului de nașteri în afară căsătoriei, proporția lor progresând de la an la an. Înainte de 1990, din 100 de copii născuți, doar 3 erau în afara căsătoriei. În 2019, din 100 de nașteri, peste 30 erau înafara căsătoriei. Asta în medie. Pentru că la țară, adică fix acolo unde ai zice că tradiția contează, lucrurile stau cel mai prost din acest punct de vedere. Cea mai mare parte a copiilor născuți în afară căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani (aproximativ 60,2%).

Diferența dintre vârstă medie la prima căsătorie și vârstă medie la prima naștere a înregistrat un proces de diminuare (de la 0,6 ani în 1980 la zero ani în 2010), ceea ce arată o schimbare de comportament demografic. Astfel, momentul conceperii copilului tinde să preceadă momentul căsătoriei.

Desigur că aceste diferențe între vârstă medie la prima naștere și vârstă medie la prima căsătorie, și mai ales diferența negativă, frecvent întâlnită după 2003, se datorează și creșterii ponderii nașterilor ilegitime, deci a femeilor foarte tinere, care necasatorindu-se, nu mai contribuie la obținerea vârstei medii la prima căsătorie, deși contribuie la obținerea vârstei medii la nașterea primului copil.

Peste 70% dintre cupluri au declarat că nu își doresc deloc copii. Aspectele financiare - situația financiară, muncă plătită a femeilor - sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil, ele fiind cele care vor avea cel mai mult de suferit la venirea pe lume a unui copil.