​Comisia Europeană recomandă în raportul privind progresele României și Bulgariei în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), care va fi publicat marți, ca Bulgaria să iasă de sub această monitorizare, au declarat pentru HotNews.ro surse oficiale care au consultat draftul documentului.

Comisia EuropeanaFoto: pixabay.com

Conform surselor citate, în timp ce România este dur criticată pentru neîndeplinirea recomandărilor din precedentele rapoarte MCV, pentru Bulgaria Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV.

Primul care a vorbit despre faptul că Bulgaria scapă de MCV a fost europarlamentarul Dragoș Tudorache, fost ministru de Interne în Guvernul Cioloș.

Raportul Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) este unul dintre cele mai critice din ultimii zece ani, au explicat pentru HotNews.ro surse oficiale care au consultat draftul documentului. Potrivit acestora, experții europeni notează că lupta anticorupție a scăzut foarte mult în intensitate, activitatea DNA cunoscând o descreștere semnificativă.

Experții europeni fac referire și la Secția de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ), arătând că a fost înființată fără a exista o consultare cu actorii din sistem și că nu s-a ținut cont de recomandările comisiei de la Veneția în privința acesteia. În Raportul din luna iunie, Comisia de la Veneția punea sub semnul întrebării motivele înființării secției de anchetare a magistraților și faptul că procurorii șefi nu se află în mod clar sub controlul ierarhic al procurorului general. De asemenea, raportul Comisiei de la Veneția nota că Secția riscă să devină un ”obstacol în calea luptei anticorupție”.

Raportul MCV pentru România și Bulgaria urmează să fie adoptat marți după-amiază în Colegiul comisarilor, la Strasbourg, după care va fi prezentat oficial de rezprezentanții CE.

Ultimul raport pentru România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a fost publicat în noiembrie 2018, când oficialii europeni atrăgeau atenția că adoptarea legilor justiţiei şi presiunile asupra independenţei sistemului judiciar, în special asupra DNA, au generat dubii privind ireversibilitatea progreselor înregistrate de România. Oficialii europeni spuneau că cele 12 recomandări formulate în raportul anterior, din 2017, nu mai sunt suficiente în cazul României pentru oprirea monitorizării în cadrul MCV, aşa cum fixase obiectivul preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, și au formulat atunci 8 recomandări suplimentare.

Tot atunci, prim-vicepreşedintele CE Frans Timermans a invocat posibilitatea ridicării MCV pentru Bulgaria în mandatul actualei Comisii. El nu s-a referit atunci și la România, deşi la începutul lui 2018 această posibilitate, a ridicării MCV, era invocată pentru ambele state chiar de către preşedintele CE. "Bulgaria îşi menţine pasul reformelor. Suntem încrezători că MCV pentru Bulgaria poate fi încheiat până la sfârşitul mandatului actualei Comisii Europene. Nu e vorba de un deadline. E ceva ce noi ne propunem, ce poate fi realizat dacă Bulgaria menţine pasul", declara Timmermans.

La 1 ianuarie 2007, Comisia Europeană a instituit un Mecanism de Cooperare şi Verificare pentru a evalua progresele înregistrate de România și Bulgaria în raport cu angajamentele asumate în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei. Începând din 2007, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, la intervale regulate, rapoarte cu privire la progresele înregistrate în aceste domenii. Pentru întocmirea rapoartelor sunt valorificate contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizaţiile internaţionale, cu experţi independenţi şi cu diverse alte surse.

Criteriile pentru România vizează eficacitatea şi transparenţa sistemului judiciar, instituţii-cheie în domenii precum integritatea şi lupta împotriva corupţiei la toate nivelurile şi la prevenirea corupţiei.

Criteriile pentru Bulgaria se referă la independenţa, profesionalismul şi eficienţa sistemului judiciar şi la lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate.