Forumul Judecătorilor, despre scrisoarea trimisă de Toader lui Timmermans privind OUG pe completurile de 5: România este departe de a avea „cele mai multe condamnări la CEDO”, cum în mod nefondat se vehiculează de către autorități

de V.M.     HotNews.ro
Miercuri, 13 februarie 2019, 7:55 Actualitate | Esenţial


Instanta de judecata
Foto: pixabay.com
 documente
Asociația „Forumul Judecătorilor din România”, Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația „Inițiativa pentru Justiție” au transmis, marți, o serie de precizări după consultarea scrisorii pe care ministrul justiției Tudorel Toader i-a transmis-o prim-vicepreședintelui Comisiei Europene Frans Timmermans în legătură cu controversata Ordonanță anunțată de Guvernul român care le va permite celor condamnați definitiv de completuri de 5 judecători, începând cu 2014, să poată face recurs în anulare.

Potrivit Forumului Judecătorilor, Toader a trimis această scrisoare oficialului UE în data de 7 februarie. Amintim că prim-vicepreședintele CE Frans Timmermans i-a cerut săptămâna trecută premierului Viorica Dăncilă un răspuns cu privire ordonanța referitoare la contestația în anulare. Dăncilă a promis că va răspunde în aceeași săptămână.

În comunicatul remis HotNews.ro, cele trei asociații de magistrați iau în discuție argumentele aduse de autoritățile române în scrisoarea trimisă oficialului UE, precum referirea la „adoptarea imperativă a unei soluții având ca scop remedierea încălcării dreptului la un proces echitabil”. Asociațiile argumentează la rândul lor, printre altele, că și jurisprudența recentă a CEDO arată că, inclusiv în cazurile în care ea însăși a constatat anterior o încălcare a dreptului la un proces echitabil, nu se impune, prin prisma acestui standard, o reparație obligatorie, ci este lăsat la aprecierea instanțelor naționale modul de stabilire a afectării dreptului în substanța sa.


Iată mai jos precizările Forumului Judecătorilor din România în legătură cu scrisoarea:

Asociația „Forumul Judecătorilor din România”, Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația „Inițiativa pentru Justiție”, având în vedere Scrisoarea domnului ministru al justiției, Tudorel Toader, din data de 07.02.2019, adresată Prim-Vice Președintelui Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans, raportat la esența acesteia vizând necesitatea unei intervenții normative întemeiate pe dispozițiile Codului de procedură penală ce permit formularea unei contestații în anulare, în cazul judecării apelului de o instanță compusă nelegal, formulează următoarele precizări:

1. Securitatea raporturilor juridice este o componentă esențială a statului de drept, chiar dacă stârnește încă anumite semne de întrebare retorice în spațiul public din România, făcând obiectul unor ample studii de specialitate. Unul dintre acestea este Raportul asupra statului de drept - CDL-AD(2011)003rev, realizat de Comisia de la Veneția, adoptat cu ocazia celei de a 86-a sesiuni plenare, desfășurate în perioada 25-26 martie 2011, și care enumeră securitatea raporturilor juridice printre cele șase componente definitorii ale statului de drept, subsecvent unei ample analize de drept comparat. [1]

Analizând esența acestui principiu, Comisia de la Veneția reamintește că încrederea în sistemul judiciar și statul de drept se bazează, într-o măsură definitorie, pe respectarea principiului securității raporturilor juridice, care impune, la rândul său, respectarea puterii de lucru judecat, în sensul că deciziile definitive pronunțate de jurisdicțiile naționale nu mai pot fi repuse în discuție, cu excepția evidentă a posibilității de a sesiza o instanță internațională cu privire la încălcarea unei obligații a cărei respectare poate forma obiectul unui control în aria sa de competență.

Totodată, Comisia de la Veneția subliniază incompatibilitatea cu cerințele statului de drept a mecanismelor legale susceptibile să conducă la reformarea unei decizii definitive ”fără motive valide de interes general și pe o perioadă nedeterminată”.

Or, este de remarcat că interesul persoanelor judecate definitiv de completurile Înaltei Curți de Casație și Justiție apreciate de Curtea Constituțională a fi fost nelegal constituite este unul individual, privat, ce nu poate justifica instituirea unei măsuri reparatorii cu caracter general și în detrimentul părților civile, ce pot pierde eventualele beneficii financiare acordate ca despăgubire pentru prejudiciul cauzat prin comiterea infracțiunii, urmare a pronunțării unei potențiale soluții contrare de achitare.

Același aspect este statuat și în Rezoluția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei M(2008) 70 din 21 noiembrie 2008, care subliniază (par. 48) că statul este ținut să respecte principiul res judicata, reiterând imperativul nesupunerii vreunei alte căi de atac a unei hotărâri judecătorești definitive; rezoluția subliniază, totodată, faptul că sistemele de drept ce permit anularea unor atare hotărâri pe o perioadă nedeterminată nu sunt compatibile cu regulile statului de drept, în conformitate cu cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Riabykh c. Rusiei (par. 55), în sensul că ”dreptul de acces al oricărei persoane la un tribunal, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție, ar deveni iluzoriu în cazul în care ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă să rămână lipsită de efecte în detrimentul unei părți”, cum ar fi de exemplu, drepturile părților ivile în cauzele penale. Esența acestui principiu a fost statuată încă din zorii timpurii ai analizei de CEDO a încălcării de către Statul român a dispozițiilor Convenției, în cauza Brumărescu c. României, Curtea statuând că ”unul din elementele fundamentale ale reeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, ce impune, printre altele, ca soluția definitivă pronunțată de instanța judecătorească, în orice litigiu, să nu fie repusă în discuție” (par.61).

2. Scrisoarea menționată face, deopotrivă, referire la adoptarea imperativă a unei soluții având ca scop remedierea încălcării dreptului la un proces echitabil, apreciată de autoritățile române ca decurgând automat din Decizia Curții Constituționale nr. 685/2018, urmare necompunerii legale a completurilor de cinci ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Sub acest aspect, remarcăm în primul rând faptul că resorturile deliberative ale instanțelor internaționale se pot depărta de marjele mai coercitive ale formalismului impus de dreptul intern, știut fiind că în ceea ce privește cerințele de echitate ale unui proces, independent de eventuale încălcări punctuale constatate ca atare de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, procesul în ansamblul său să fie considerat a se fi subsumat standardelor convenționale în materie.

Astfel, exemplificăm cauza Tsanova - Gecheva c. Bulgariei, în care CEDO a statuat cu privire la plângerea reclamantei referitoare la modalitatea compunerii de cinci judecători a completului Curții Supreme Administrative, în sensul că: ”admițând chiar existența unei constituiri a completului ce nu s-ar fi realizat de o manieră aleatorie, conform cerințelor legii, în absența altor elemente susceptibile să indice o lipsă de imparțialitate a judecătorilor din compunerea acestuia, nu se poate statua în sensul unei încălcări a cerințelor art. 6 din Convenție” (par. 108).

În sprijinul aceleiași concluzii vine raționamentul CEDO într-o cauză extrem de recentă, definitivă la data de 04.02.2019, Kontalexis c. Greciei (nr. 2), în care s-a apreciat că articolul 6 al Convenției nu a fost încălcat prin respingerea de Curtea de Casație din Grecia a cererii reclamantului de redeschidere (revizuire) a procesului penal în care fusese condamnat de un complet de judecată de fond, din a cărui compunere de trei, un singur judecător a fost înlocuit, fără̆ specificarea exactă a motivului, și cu privire la a cărui nelegalitate, respinsă de Curtea de Casație ca motiv de recurs in procesul inițial, CEDO constatase anterior cererii de revizuire o încălcare a dreptului la un proces echitabil, în cauza Kontalexis c. Greciei (nr. 1).

Așadar, jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului arată că, inclusiv în cazurile în care ea însăși a constatat anterior o încălcare a dreptului la un proces echitabil, nu se impune, prin prisma acestui standard, o reparație obligatorie, ci este lăsat la aprecierea instanțelor naționale modul de stabilire a afectării dreptului în substanța sa.

3. În ceea ce privește susținerea, pe diverse canale publice, potrivit căreia, în lipsa adoptării unui remediu, CEDO s-ar regăsi sufocată de amploarea unor cereri de constatare a încălcării dreptului la un proces echitabil, subliniem că nicăieri Convenția nu garantează dreptul la căi extraordinare de atac în materie penală, a căror soluționare nu este guvernată de cerințele dreptului la un proces echitabil, acesta redevenind aplicabil abia subsecvent admiterii unei astfel de căi extraordinare și rejudecării căii de atac.

Mai mult, arătăm că articolul 2 din Protocolul nr.7 adițional la Convenție, textul care garantează practic dublul grad de jurisdicție în materie penală, prevede că dreptul de a exercita calea de atac împotriva condamnării poate face obiectul unor excepții, atunci când cel interesat a fost judecat în primă instanță de cea mai înaltă jurisdicție.

Așadar, cauzele în care persoanele judecate de completurile cu privire la care Curtea Constituțională a decis că au fost nelegal constituite au fost deduse nu doar competenței de primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci și celei de apel, în condițiile în care cerințele minime ale Convenției prevăd că în astfel de cazuri legislația ar fi putut să nu instituie o cale de atac.

În ceea ce privește ponderea condamnărilor la CEDO pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, statistica oficială [2] relevă un număr total de 21 de condamnări ale României în anul 2018, din care 10 pentru încălcarea specifică a acestui drept, nediferențiat civil/penal, 8 pentru încălcarea duratei de procedură, deopotrivă nediferențiat, iar 3 pentru neexecutarea unor hotărâri judecătorești. Din analiza acestor cifre, observăm că România este departe de a ”avea cele mai multe condamnări la CEDO”, cum în mod empiric și nefondat se vehiculează de autorități, fiind clar devansată de Ucraina, Turcia, Federația Rusă, iar sub aspectul duratei de procedură și de Ungaria și Grecia.

4. Nu în ultimul rând, subliniem că respectarea drepturilor fundamentale, astfel cum sunt ele statuate în art. 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, au făcut de-a lungul timpului obiectul analizei Curții de Justiție a Uniunii Europene, care, la rândul său, prin Hotărârea Marii Camere din 24 octombrie 2018, s-a pronunțat în cauza C-234/17 în sensul că ”Dreptul Uniunii (…) trebuie interpretat în sensul că nu impune unei instanțe naționale să extindă la încălcările dreptului Uniunii, în special la atingerile aduse dreptului fundamental garantat la articolul 50 din Cartă (…) și la articolul 54 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, o cale de atac de drept intern care permite obținerea, doar în caz de încălcare a Convenției europene a drepturilor omului, a redeschiderii unei proceduri penale închise printr-o decizie națională care a dobândit autoritate de lucru judecat, atât timp cât cel interesat a avut posibilitatea de a-și valorifica drepturile în cursul acelei proceduri”, valorificare ce, în cazul de față, ar fi însemnat invocarea în termen a neregularității compunerii completului.


Asociația Forumul Judecătorilor din România
- judecător Dragoș Călin, co-președinte
- judecător Anca Codreanu, co-președinte

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor

- procuror Antonia Diaconu, co-președinte
- procuror Cosmin Adrian Iordache, co-președinte

Asociația Inițiativa pentru Justiție
- procuror Bogdan Pîrlog, co-președinte
- procuror Sorin Lia, co-președinte


Citeste mai multe despre   
















3256 vizualizari

  • +4 (6 voturi)    
    TT minte iar (Miercuri, 13 februarie 2019, 8:29)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    De așteptat de la un ex-procuror ceaușist, care turna la Securitate, un `avocat` al penalilor usl din Iasi si principalul distrugător al statului de drept. Noroc că e cunoscut ca o lepră în toată Europa.

    Din nou; felicitîri tuturor nulităților didactice de la Taraba Universitară din Iații care l-au votat rector, după chipul si asemănara lor.
    • +1 (3 voturi)    
      TT=Ticălosul Ticăloșilor. (Miercuri, 13 februarie 2019, 12:07)

      asavreau [utilizator] i-a raspuns lui Ochii_pe_voi

      Tudorel Toader(TT) este un ticălos cum rar întâlnești.Nu discută,nu ascultă ce-i spui,numai urmărește căi de salvare a hoților.Nu am văzut la TT o singură frază în care să spună că infractorii trebuie pedepsiți.Cum a ajuns ăsta profesor universitar la facultate de drept.Nu știe nimic despre drept,despre justiție.Toți miniștrii din guvernul lui Dăncilă nu știu ce trebuie să facă la ministerul pe care îl coordonează,dar TT le pune capac.Cu pretenții de specialist în justiție,face justiția praf și pulbere.Cum zic ăia prin film,își doresc românii să meargă la închisoare,că se simt protejați,decât liberi și guvernați(prost) de Guvernul Dăncilă.
  • +4 (6 voturi)    
    slugarel minte de ingheata apele (Miercuri, 13 februarie 2019, 8:40)

    liviu_ [utilizator]

    ca de obicei!
    e bine ca avem (inca) asociatii care fac astfel de precizari... Bine sunt convins ca nu puneau astia botu la tampeniile lui slugarel, dar macar sa vada ca nu toti romanii sunt hoti!
  • 0 (4 voturi)    
    Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) (Miercuri, 13 februarie 2019, 12:08)

    Dan100 [utilizator]

    Forumul asta al judecatorilor a auzit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), unde pot sesiza chiar decizia CCR cu privire la formarea completurilor de 5 judecatori de la Inalta Curte. Curtea Europeana de J se poate exprima pe aceasta speta, si chiar ar fi interesant sa vedem cu CCR'ul nostru o ia iarasi peste nas!
    Acea formula folosita nu a fost ilegala! Dar momaile de la CCR, trasi de sfoara de PeSeDisti, au decis ei ca ceva este in neregula...doar ca sa le aseze mingea la fileu infractorilor!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version