Cum ar trebui să se facă marile achiziții militare: Acorduri între guverne sau licitații bazate pe competiția între companii?

de Victor Cozmei     HotNews.ro
Miercuri, 19 septembrie 2018, 7:10 Actualitate | Esenţial


Romania negociaza cu Bell achizitia elicopterului AH-1Z Viper
Foto: Bell Helicopter
Multe dintre contractele mari de achiziții militare în Europa, domeniu unde România a devenit vizibilă pe harta NATO după alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, ajung către companii americane ca urmare a unor negocieri directe între Guvernele naționale și Statele Unite, acuză reprezentați ai companiilor europene din domeniul militar. În plus, multe din înțelegerile dintre guverne ar eluda cerința de offset sau de cooperare cu industriile locale, potrivit unor opinii exprimatela o dezbatere pe Apărare din cadrul summit-ului Inițiativei celor Trei Mări. De cealaltă parte, fără a fi abordate și argumente ce țin de factorul diplomatic sau strategic, reprezentanți ai companiilor americane arată că negocierile purtate de SUA duc la achiziții optimizate, „cea mai bună ofertă la cel mai mic cost și cea mai bună valoare”.

România e una dintre puținele țări care au alocat 2% din PIB către Apărare, mare parte din bani ducându-se către achiziții militare și înzestrarea armatei cu noi echipamente. Din zona central europeană, România începe să o ia pe urmele Poloniei, un lider în ceea ce privește înzestrarea și cheltuielile militare, cel puțin în ultimii 15 ani.

Totuși, noile bugete mărite pentru Apărare ajung un motiv de discordie între companiile europene pe de-o parte, și companiile americane susținute de guvernul SUA pe de alta. În cadrul summit-ului Inițiativei celor Trei Mări ce a avut loc zilele acestea la București dezbaterea pe cheltuielile de apărare s-a aprins mai mult ca niciodată.

„Când se discută despre achiziții militare toată lumea vorbește de proceduri Guvern-Guvern [n.r. Government to Government, G2G], dar există și metoda competitivă, o competiție onestă unde cumpărătorul stabilește specificațiile tehnice și apoi caută oferta cea mai bună între companiile europene sau NATO”, a declarat în cadrul unei dezbateri Didier Philippe, vicepreședinte al grupului MBDA, numărul unul european și doi mondial în ceea ce privește domeniul rachetelor militare.

Reprezentantul MBDA a susținut că țările din Europa care și-au sporit cheltuielile militare trebuie să privească și spre industria locală de apărare.

„Nu avem nimic împotriva cooperării cu Statele Unite, dar cred că trebuie să ne gândim și la Europa înainte să ne uităm pe afară. Când o țară cheltuie mai mult din 97% din bugetul de achiziții pe acorduri G2G cu Statele Unite, fără a lua în calcul soluțiile europene la îndemână care pot îndeplini cerințele tehnice, atunci cred că e totuși o problemă pentru industria europeană pe termen lung. Dacă SUA ar fi în locul nostru [n.r. al statelor europene] cred că ar face același lucru, ar favoriza propriile companii”, a mai spus Philippe.

De cealaltă parte, reprezentanții americani prezenți la dezbatere au susținut rolul guvernului SUA de a dezvolta parteneriate și de a negocia cu firmele americane implicate în numele statelor cumpărătoare.

„Întărirea relațiilor transatlantice nu înseamnă doar G2G sau guvern-companii, ci și cooperarea dintre industrii. Cred că sunt multe oportunități pentru noi să dezvoltăm parteneriate. Credem că este foarte important să identificăm componenta de valoare în cadrul unei achiziții. Nu vorbim doar de cost, ci de valoarea pe termen lung”, a declarat Steve Mathias, vicepreședinte în cadrul Bell.

„Cât privește Guvernul American, contractele suținute de acesta au succes pentru că firmele americane sunt în competiție între ele într-un proces onest și transparent. În ceea ce privește competiția, companiile americane mereu au lucrat împreună și au făcut eforturi pentru a oferi cele mai bune soluții pentru un client străin”, a declarat Ian Steff, secretar adjunct în cadrul Departamentului de Comerț al SUA.

Prezent la dezbateri, Giedrimas Jeglinskas, ministru adjunct al Apărării din Lituania a apreciat că din experiența statului său contractele tip G2G pentru achiziții militare s-au aplicat cu succes atunci când, pornind de la niște specificații tehnice, statul și-a clarificat din start opțiunea aleasă pentru un echipament sau altul. „În cazul nostru, pentru procedura de achiziție a unui nou vehicul 4X4, am făcut o analiză completă de piață, o cercetare amănunțită a variantelor. Odată ce am ales cea mai bună soluție de pe piață am mers pe un contract de tip G2G”, a spus Jeglinkas, făcând referire la achiziția de vehicule JLTV făcută de țara sa.

În cadrul dezbaterii a intervenit și generalul Nicolae Ciucă, șeful Statului Major al Apărării, care a detaliat că România a ales între ambele forme de achiziții militare, cu accent pe implicarea industriei locale.

„După ce am crescut bugetul dedicat apărării am avut în considerare cele două abordări: G2G și abordarea competitivă. În prezent derulăm achiziții atât prin înțelegeri directe între guverne, cât și prin licitații. Din perspectiva noastră nu discutăm doar despre achiziție. Ai banii, iei produsul. Problema este cum să restartezi industria națională de apărare măcar pentru a putea asigura mentenanța echipamentelor pe care le cumperi. Când am conturat planul pe următorii 10 ani, unul dintre aspectele cheie a fost să facem să cheltuim banii și în sprijinul industriei de profil din țară, pentru transfer de tehnologie, pentru transfer de know-how”, a declarat Ciucă.

Achiziția sistemului anti-aerian Patriot a fost relizată printr-un contract G2G cu Statele Unite. Valoarea programului: 3,9 miliarde de dolari


Pe de altă parte, în cadrul dezbaterii s-a discutat tocmai și despre componenta de offset al contractelor militare sau lipsa sa din cadrul multor achiziții din Apărare.

„În Europa idealul de participare industrială este mult mai bine conturat, ne oferă mult mai multă flexibilitate să lucrăm cu diverse țări precum România, să identificăm cum ar putea beneficia cel mai bine de pe urma unei achiziții militare decât vechiul concept de offset”, a apreciat Steve Mathias, vicepreședinte în cadrul Bell.

„Cred că avem o mare problemă la acest capitol”, a intervenit Didier Philippe, vicepreședinte MBDA. „Contractele G2G cu SUA sunt fără offset, fără cooperare industrială. Motivul e simplu. SUA au spus foarte clar că nu vor să transfere tehnologie către țările europene, că nu vor cooperare industrială. Noi considerăm că a coopera e o investiție pe termen lung. Știm cum să cooperăm, noi suntem de fapt o cooperare între șase companii din patru țări diferite”, a declarat reprezentantul grupului european.

„Azi nu există o abordare echilibrată. Vedem că offset-ul, care poate fi destul de scump, nu se aplică la contractele de tip G2G, dar se aplică la procedurile competitive, la companiile europene. E o abordare puțin sucită”, a spus Didier Philippe.

Ca reacție, reprezentantul companiei americane Bell a precizat că, în cazul achiziției de elicoptere militare de către România, negocierile purtate de guvernul SUA au vizat exact aspecte ce țin de colaborarea cu industria locală, de localizare a asamblării elicopterelor și de negociere a componentei cost.

„Mă voi folosi de exemplul Bell-România-Guvernul SUA. A trebuit să vedem cum ne putem asocia cu industria locală, am lucrat mult în ultimii doi ani cu guvernul României să înțelegem ce cerințe au și cum putem să prezentăm cea mai bună ofertă la cel mai mic cost și cea mai bună valoare”, a spus Mathias.

Cui a acordat până acum România marile contracte de achizițiile militare?


În ultimii ani România a demarat sau chiar și încheiat mai multe contracte mari de achiziții militare. Dintre acestea, unele au fost acordate unor companii americane direct, ca urmare a unor acorduri G2G, între guvernul român și cel al SUA, fără a fi stipulat clar un procent sau grad de realizare offset, dar cu discuții de la caz la caz pentru implicarea industriei locale în diverse etape ale realizării, livrării sau mentenanței sistemelor cumpărate.

România a acordat direct contracte militare în urma unor negocieri directe cu guvernul SUA în ceea ce privește sistemul de apărare anti-aeriană Patriot (americanii de la Raytheon și Lockheed Martin, valoare: 3,9 miliarde dolari), sistemul de artilerie HIMARS (Lockheed Martin, valoare: 1,5 miliarde dolari) sau achiziția avioanelor F-16, un acord între guvernele României, Portugaliei și Statelor Unite cu o valoare totală de circa 700 de milioane de dolari.

Pe lângă acestea, România a mai cumpărat de câteva zeci de milioane de dolari radare de la Lockheed Martin și a acordat fără vreo procedură competitivă un contract de aproape 1 miliard de dolari către elvețienii de la Mowag, deținuți de americanii de la General Dynamics, pentru transportoare blindate 8X8 Piranha V.

În plus, în acest moment, România negociază direct cu americanii de la Bell achiziția și asamblarea la Brașov a 24 de elicoptere de atac AH-1Z Viper și 21 de elicoptere multirol UH-1Y Venom - un contract care se va ridica cu siguranță la câteva miliarde de dolari.

Achiziția directă a sistemului de apărare anti-aeriană Patriot a fost, de altfel, o sursă de nemulțumire pentru companiile europene care ar fi fost interesate să participe la un astfel de proces de achiziție. Într-un interviu acordat în 2017, Didier Philippe de la MBDA susținea că grupul european ar pune pe masa României o ofertă ce presupune sistemul SAMP/T cu rachete Aster 30, cu o componentă de colaborare locală și detalia de ce, în opinia sa, sistemul Patriot ar fi depășit.



Pe de altă parte, România a lansat și o serie de achiziții militare prin licitații sau proceduri competitive, iar unele contracte au ajuns astfel și la companii europene.

Astfel, în ultimii ani România a achiziționat rachete antitanc Spike, acordând contractele către concernul germano-israelian Eurospike.

În 2018, la început de an, Armata a acordat un contract de circa 27 de milioane de euro către Italienii de la Iveco pentru 173 de camioane militare 6X6.

Cât privește procedurile aflate în derulare, Armata a lansat o procedură competitivă pentru construirea într-un șantier naval din România a patru corvete multifuncționale și modernizarea celor două fregate cumpărate în urmă cu 15 ani din Marea Britanie. În competiția care ar trebui să fie tranșată până la final de an sunt în cursă patru companii și consorții, toate europene (cu unele având soluții de înarmare americane).

Pe lângă acest contract, Armata mai derulează și o procedură de circa 137 de milioane de euro pentru achiziția de baterii de coastă mobile cu rachete anti-navă, deși unii competitori acuză că unele condiții impuse ar restricționa accesul tuturor numelor mari de pe piața europeană.

Un alt mare contract scos la licitație se referă la achiziția a circa 3.300 de camioane militare și platforme auto multifuncționale - un contract cu valoarea de circa 750 de milioane de euro, primul dintr-o serie de contracte care să acopere necesarul MApN de circa 13.000 astfel de vehicule.














Citeste mai multe despre   
















1827 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    pai e simplu (Miercuri, 19 septembrie 2018, 7:29)

    ardeleanu_ion123 [utilizator]

    La noi problema nu trebuie sa se puna logic, si nici in cheia firescului, ma refer evident, la competitii, cel mai bun sa castige. Cand arbitrii sunt corupti si talambi ( ma refer la factorul politic, exclusiv), competitia devine si ea un factor de slabiciune de fapt, lucru ce o descalifica in a fi folosita drept argument (criteriu de alegere).

    La noi ar trebui spus: uite baieti astia sunt banii, va rugam noi frumos sa ne faceti un pachet cum stiti voi mai bine. GARANTEZ ca va fi treaba de 1000 de ori mai ok pentru noi decat daca i-am lasa pe idiotii de politruci sa aleaga sau sa stabilieasca regulile.

    Vb-a ceea, sa te fereasca al de sus de drumu' lung si omu' prost.

    Vezi frecatele alea luate de bombonel, mari si late si inarmate pana acu' cu un tun care nu prea trage , mitraliere de 12.7 mm ( pana si rebelii somalezi au ceva mai aCatarii) si rachete Strela sovietice anti aeriene din 1900 toamna lansate de pe umerii vajnici ai aparatorilor de patrie de la bord.
  • +4 (4 voturi)    
    Ce „guverne”, ce „licitatii”?... (Miercuri, 19 septembrie 2018, 7:38)

    Observator roman [utilizator]

    Doritorii sunt rugați să se prezinte la Palatul Parlamentului, str. Izvor nr.2-4, sectorul 5, Bucureşti și să întrebe la poartă cum pot ajunge în biroul Președintelui Camerei Deputaților. E bine să aibă asupra lor și unul-doi saci cu cash-ul de avans.
  • +1 (1 vot)    
    strategia de aparare (Miercuri, 19 septembrie 2018, 8:22)

    g01an [utilizator]

    cand vine vorba de strategia de aparare, nu exista alternativa mai buna decat coordonarea intre guverne s fortele armate.

    din punctul meu de vedere, daca ii lasam pe ai nostri sa se ocupe de inzestrare iese dezastru. daca deciziile sunt luate la nivel de alianta, am mai mare incredere ca va fi incurajata competitia reala pentru echipamentele pe care le cumparam noi decat daca isi baga coada politicienii de la noi. si doi la mana, in cazul unui potential conflict, avem nevoie ca fortele noastre sa fie complet interoperabile cu alti aliati si ca productia si mentenanta sa fie integrata, bine distribuita si sa poata creste nivelul de productie la numere destul de mari. chestia asta nu se poate face daca fiecare tara produce o versiune proprie sau cumpara echipamente complet diferite.

    cat despre alegerea echipamentului american, europenii sunt principalii vinovati pentru asta. nu au inteles necesarul pregatirii adecvate dupa 2008-2009. asa ca noi nu am avut de ales. europenii nu sunt pregatiti pentru a oferi solutii complete. ei insisi nu sunt pregatiti si in caz de forta majora vor produce pentru a-si acoperi necesarul propriu. cu alte cuvinte, noi nu ne puteam baza pe ei, nici daca ar fi putut furniza echipament usor mai performant, ceea ce nu este neaparat cazul cu foarte mici exceptii. cel putin pentru urmatorii 10 ani de zile, decizia noastra a fost impusa de modul cum au decurs evenimentele in trecut.
  • -2 (2 voturi)    
    comme c'est belle l'europe... (Miercuri, 19 septembrie 2018, 9:20)

    demaGOGU [utilizator]

    ...cu 2 miliarde de eur, in subventii ale contribuabilului european! polacii isi trag baza militara americana la cheie pe teritoriu.

    le beurre at l'argent du beurre?

    something will have to give in, rather sooner than later.
  • -2 (2 voturi)    
    cumparat armament? (Miercuri, 19 septembrie 2018, 9:27)

    Je__ [utilizator]

    Degeaba....cele 10 rachete, tancuri, camioane cumparate din EU sau SUA sunt valabile in primele zile ale unui conflict.
    Daca tu ca economie nu esti capabil sa le produci, sa ai stocuri, sa poti lupta zi de zi, esti kaput.

    Iar in momentul de fata, in lume sunt o mana de natiuni care au aceste capabilitati.

    Noi doar cumparam lobby si bunavointa de la ei.
    Cumparam de la americani ca avem nevoie de protectia lor (atat), de aia am platit si bechtel, si scut, cumparam si rachete si restu.

    Cand Germania va avea armata comparabila, si va avea un discurs de aparare a noastra si a UE, vom cumpara de la ei. Pana atunci.......
  • -1 (1 vot)    
    cum cumpărăm arme? (Miercuri, 19 septembrie 2018, 9:53)

    baligosul [utilizator]

    Mare întrebare, cum cumpărăm arme, de la cine e mare și tare sau de la cel care oferă cel mai bun raport calitate, performanțe/preț...
    Cînd s-a decis achiziția de avioane F-16 second hand, din Portugalia, decizia a fost bazată pe criteriul politic, așa a zis pe atunci don Băse...Un general din acele vremuri spunea că cel mai important factor și singurul criteriu din punctul său de vedere, avioanele să fie noi, atunci cele făcute de SaaB păreau cele mai interesante...
    Bine ar putea să mai fie și alți factori, neoficiali, șpăguța, burse de studii pentru copiii politicienilor care semnează contractele, eventuale contracte de muncă, după ieșirea din politică...
    • +1 (1 vot)    
      parere (Miercuri, 19 septembrie 2018, 10:51)

      Arl [utilizator] i-a raspuns lui baligosul

      Generalul lui peste prajit... Si daca avea Saab Gripen si dupa cateva zile de razboi ramanea cu jumatate , ce facea? Se ruga de dusman sa se opreasca un an pana fabricau suedezii altele? De unde sa iei altele? Pe cand la F 16, sunt mii de avioane in toata lumea....


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version