​Guvernul ar putea adopta în această săptămână o hotărâre pentru ca Ministerul Apărării să înceapă negocierile de achiziție a unui sistem de instalații mobile de rachete antinavă care ar urma să fie dispuse pe coasta Mării Negre. Contractul are o valoare estimată de Armată de aproape 137 de milioane de euro fără TVA, o sumă eșalonată pe cel puțin cinci ani, iar în momentul de față cel puțin patru mari firme de apărare din lume sunt interesate. Alegerea unui tip de rachete antinavă pentru bateriile de coastă ar putea avea o miză mult mai mare pe termen mediu și lung și ar putea influența și un alt proces de înzestrare aflat acum în plină desfășurare.

Lansator mobil cu rachete antinavaFoto: Wikimedia Commons

Guvernul ar putea adopta marți, în ședintă, o Hotărâre de Guvern care să stabilească procedura achiziției unor Sistemel de Instalații Mobile de lansare rachete antinavă (SIML). Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a precizat săptămâna trecută că se dorește semnarea acestui contract până la finalul anului.

După adoptarea HG-ului, Armata ar urma să pornească o etapă de calificare a ofertelor și ulterior de negociere directă cu producătorii selectați. MApN, prin proiectul de HG publicat spre consultare publică, detalia că are în vedere un furnizor dintr-o țară NATO sau UE, dar și integrarea fabricării unor componente și a întreținerii sistemelor în țară.

MApN estimează un cost aferent acestui program în sumă de 137 de milioane de euro, fără TVA, sumă ce ar urma să fie plătită eşalonat în perioada 2018 – 2023.

Modelul de rachetă anti-navă pentru bateriile de coastă, același ca pe noile corvete și fregatele modernizate?

Dincolo de acest contract propriu-zis, alegerea unui furnizor de rachete anti-navă ar putea avea o miză mult mai mare.

Momentan singurele rachete antinavă din arsenalul României sunt rachetele sovietice de tip P-15 Termit, rachete pe care le deținem și pe platforme mobile de lansare de pe coastă. Selectarea unui nou tip de rachetă antinavă, modern și de origine occidentală, este un element strategic și, în mod normal, va mult reprezenta, dacă nu singura, una dintre soluțiile de înarmare anti-navă pe termen mediu și lung.

Astfel, orice modernizare a navelor Marinei Militare și orice noi nave pe care le vom cumpăra/construi, ar putea fi înarmate cu același tip de rachete anti-nave.

În prezent se desfășoară o altă procedură de înzestrare care ar putea fi driect influențată: cele patru corvete multirol și modernizarea celor două fregate tip 22 cumpărate de la Marea Britanie în urmă cu 15 ani. Nu de puține ori s-a discutat despre faptul că rachetele anti-navă de pe aceste vase ar putea fi de același tip ca cele de pe bateriile de coastă, în special din motive logistice.

Dincolo de achiziția corvetelor și modernizarea fregatelor de Tip 22 - un contract de circa 1,6 miliarde de euro, România va mai avea spre modernizare undeva în viitor și Fregata Mărășești, precum și navele purtătoare de rachete (NPR) - toate acestea înarmate cu rachete anti-navă sovietice P-15 Termit care necesită schimbare.

Care sunt competitorii - patru firme din SUA și Europa ar putea intra în luptă

Deși etapa de primire a ofertelor va demara după adoptarea HG-ului de către Guvern, e lesne de presupus care ar putea fi competitorii care se vor lupta pentru acest contract.

Grupul MBDA, cel mai mare producător de rachete la nivel European, ar putea intra în competiție cu racheta sa antinavă Exocet MM40 Block 3, o rachetă anti-navă cu radar propriu și cu posibilități de atac pe uscat. Racheta Exocet este una dintre cele mai cunoscute și folosite rachete antinavă din lume.

Racheta anti-navă Exocet Block 3 apare și în oferta italienilor de la Fincantierii și a francezilor de la Naval Group în procedura de achiziție a corvetelor.

---

Americanii de la Boeing ar putea intra în această cursă cu racheta lor antinavă Harpoon, o rachetă care se bazează pe radar propriu, foarte cunoscută și aflată în dotarea a numeroase armate din lume.

Racheta Harpoon se află în oferta olandezilor de la Damen în procesul de achiziție a corvetelor și modernizare a fregatelor.

---

O altă ofertă ar putea veni de la suedezii de la Saab (în parteneriat cu nemții de la Diehl Defense), cu a lor rachetă anti-navă RBS15 Mk3, o rachetă cu radar propriu și care, pe hârtie, ar avea cea mai mare rază dintre toate și este una dintre cele mai recent dezvoltate. RBS15 Mk3 se află în dotarea marinelor Germaniei, Poloniei și Suediei.

Avantajul Rachetei RBS15 Mk3 este ca același model ar fi și în oferta nemților de la ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) care propun corveta de tip K130 din clasa Braunschweig în procedura de achiziție a corvetelor pentru Marina Română.

---

Un al patrulea candidat ar putea fi norvegenii de la Kongsberg care ar putea oferta modelul Naval Stryke Missile (NSM), o rachetă care ar avea avantajul de a fi mai ieftină dacă luăm în considerare că Polonia și SUA au cumpărat-o la un preț sub competitori. NSM-ul este totuși o rachetă mai mică și cu un cap de luptă mai ușor, și care se bazează pe un senzor infraroșu, nu pe un radar propriu, ceea ce o face mult mai greu de detectat de inamic. Pe de altă parte, tocmai lipsa unui radar și folosirea unui senzor IFR ar putea fi problematic în diferite condiții meteo, deși Kongsberg declară că racheta este „all -weather”.

Dezavantajul NSM-ului este că nu se află în niciuna din ofertele constructorilor navali implicați în procesul de achiziție a corvetelor și de modernizare a fregatelor. Pe de altă parte, NSM are avantajul de a fi fost selectată de SUA pentru înarmarea modelelor de nave de tipul Litoral Combat Ship (LCS) în parteneriat cu Raytheon, producătorul sistemului Patriot pe care România tocmai ce l-a achiziționat.