Politica lingvistică a Federației Ruse a fost reclamată la ONU

de I.B.     HotNews.ro
Joi, 16 august 2018, 23:47 Actualitate | Esenţial


ONU
Foto: Google
În republici se menține starea de indignare provocată de Legea privind studierea limbilor popoarelor din Rusia. Opinia publică de orientare naționalistă consideră legea anticonstituțională și cere ONU să se implice. De exemplu, pentru a obliga autoritățile Federației Ruse să semneze și să ratifice Declarația privind protecția drepturilor popoarelor băștinașe. Dacă însă acestea nu vor face acest lucru, arată activiștii, este nevoie de exercitarea de presiuni sub forma unor sancțiuni, scrie Nezavisimaia Gazeta, citat de Rador.

Reprezentanții opiniei publice din republicile naționale scriu deja la ONU reclamații referitoare la persecutarea popoarelor băștinașe ale Rusiei. Aceștia interpretează recenta adoptare a Legii privind studierea benevolă a limbilor materne ca fiind un avertisment referitor la pierderea, în curând, a culturii naționale. Chipurile, legea ar slăbi pozițiile instituționale ale limbilor popoarelor băștinașe, mai ales în ceea ce privește sistemul de învățământ.

La ultima sesiune a Mecanismului de experți al ONU pentru drepturile popoarelor băștinașe (EMPCN), delegații din Iakutia și Povoljie au acuzat autoritățile ruse că duc politica standardelor duble. Măcar pentru că deja de zece ani Rusia refuză să semneze Declarația ONU privind drepturile popoarelor băștinașe, invocând, chipurile, contradicția existentă între aceste norme internaționale și Constituția țării.

„Reprezentanții popoarelor băștinașe din Rusia devin străini pe propriul lor pământ, drepturile le sunt încălcate; această situație trebuie schimbată”, a declarat la ONU Stepan Petrov, președintele organizației obștești ”Iakutia – Părerea noastră”. Potrivit afirmațiilor acestuia, situația nu se poate rezolva prin mijloace juridice interne, deoarece funcționarii ignoră poziția populației locale. De aceea activistul s-a pronunțat pentru folosirea instrumentelor juridice internaționale: ”Trebuie făcute presiuni pe toate căile asupra organelor puterii din Rusia și să fie obligate să accepte Declarația ONU. Problema o constituie supraviețuirea fizică a popoarelor băștinașe”.

Raportorul special al ONU, Victoria Tauli - Corpuz, a fost de acord cu această poziție și a promis că vor fi luate măsurile de reacție corespunzătoare, de exemplu ”în etapa inițială să se trimită un apel pe adresa Guvernului Rusiei”. Cu atât mai mult cu cât Adunarea Generală a ONU a declarat anul 2019 ca fiind Anul limbilor popoarelor băștinașe. Prin urmare, structurile internaționale pentru apărarea drepturilor omului au de gând să le reamintească țărilor membre ONU că este necesar să se conformeze prevederilor acestei declarații, mai ales în partea în care popoarelor puțin numeroase li se garantează ”păstrarea și sporirea tradițiilor lor”.

La ONU a adresat deja o plângere și Tamerlan Kambolov, profesor la Institutul Pedagogic din Osetia de Nord. După părerea acestuia, punerea în practică a noii legi va aduce un serios prejudiciu ”păstrării și dezvoltării sutelor de limbi minoritare din Federația Rusă” și va avea ca rezultat ”distrugerea și pierderea diversității culturale și lingvistice a Rusiei”. Kambolov consideră neconstituționale prevederile legii. ”În condițiile absenței unei interdicții directe a studierii limbilor materne, milioane de cetățeni ai Rusiei sunt puse în niște condiții obiective care obligă la renunțarea la studiul acestora”, a arătat Kambolov în apelul său.

La ONU au scris și activiștii din partea a unor organizații ale populației tătare. Aceștia cer ca ONU ”să se preocupe” de faptul că este posibilă pierderea unei părți a moștenirii culturale a întregii omeniri și să se propună Rusiei implementarea unui model de cultură generală care să includă o componentă națională regională, fapt care le va permite regiunilor să rezolve singure problemele de învățământ ale politicii lingvistice.

Una dintre scrisori a fost trimisă de Fauzia Bairamova, activistă a mișcării naționale tătărăști. Noua lege, arată Bairamova, privează de posibilitatea de a studia limbile materne acele popoare care nu au un sistem de învățământ independent. Prin urmare, multe familii care nu sunt rusești vor alege ca limbă maternă limba rusă ”pentru ca copii lor să primească cea mai bună educație, în condițiile în care examenul de stat se poate da numai în limba rusă”. Cu alte cuvinte, a arătat activista Bairamova, cetățenii Rusiei, chiar și în condițiile lipsei unei interdicții directe, s-au trezit într-o situație care-i obligă să renunțe la studierea limbilor materne.

Cei din Partidul ”Rusia Unită”, care a fost inițiatorul acestor modificări, sunt convinși că apelurile de acest gen doar dau apă la moară Statelor Unite și Occidentului. După cum susțin parlamentarii din partea acestui partid, în condițiile în care sancțiunile împotriva Rusiei sporesc și fără acest lucru (problema lingvistică – n. trad.), unii dintre cetățenii ei mai vin și ei să ceară înăsprirea sancțiunilor.

Aliona Arșinova, deputat în Duma de Stat din partea ”Rusiei Unite”, coordonatorul proiectului ”Noua școală”, a reamintit, pentru ”Nezavisimaia gazeta”, că introducerea proiectului de lege are legătură cu faptul că pe parcursul a câțiva ani au existat reclamații, apeluri făcute de reprezentanții asociațiilor de părinți din diferite regiuni în ceea ce privește studierea silită a limbilor de stat și a limbilor materne în regiuni, în lipsa unei propuneri de a studia limbile materne din aceste regiuni. ”Trebuie păstrat echilibrul realizării dreptului constituțional al cetățenilor de a alege liber limba, educația și învățământul, precum și posibilitățile de studiere a limbilor materne și de stat. Acum, odată cu adoptarea legii, nu vor mai apărea unele născociri și variante în aplicarea legii în problema în discuție”, a remarcat Arșinova.

”Comentând însă situația dată, consider că a fost prematur să se facă apel la ONU fără să se mai aștepte analiza practicii aplicării legii. Însă întrucât acesta este dreptul oricărui om – acela de a se adresa la ONU, autorii legii și deputații care o sprijină, inclusiv și cei care reprezintă Republica Tatarstan, sunt întotdeauna pregătiți să explice necesitatea adoptării acestei legi”, a arătat Arșinova.

articol Nezavisimaia Gazeta, (preluare Rador)


















281 vizualizari

  • -1 (5 voturi)    
    Dar care este situația popoarelor băștinașe... (Vineri, 17 august 2018, 0:04)

    Nyk1 [utilizator]

    ...din Statele Unite?

    Ciudat că în Fed.Rusă, deși au trecut prin numeroase regimuri autoritare și totalitare, populațiile din Caucaz și din Siberia și-au păstrat, în linii mari, identitatea culturală și genetică, cel puțin până în prezent.

    Pe când în America democratică, acest lucru nu s-a întâmplat. Cum se explică acest lucru?

    Apropo, Ministrul Apărării rus, care se bucură de încrederea lui Putin, este de fapt un băștinaș din Republica Tuva, un tuvanez: Serghei Șoigu! De ce în America nu avem vreun navajo sau vreun apaș în poziții de conducere similare?
    • +2 (2 voturi)    
      Because (Vineri, 17 august 2018, 2:15)

      silmix [utilizator] i-a raspuns lui Nyk1

      Whataboutism (also known as whataboutery) is a

      variant of the tu quoque logical fallacy that attempts to discredit an opponent's position by charging them with hypocrisy without directly refuting or disproving their argument, which is particularly associated with Soviet and Russian propaganda.


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version