Liderii NATO se reunesc la sfarsitul saptamanii la Varsovia, in momentul in care Europa isi intareste apararea in Est, in fata Rusiei, si se confrunta cu amenintarea jihadistilor in Sud, un continent fragilizat mai mult decat niciodata in ultimii zeci de ani dupa incertitudinea creata de Brexit si de criza migratorie, scrie AFP.
Liderii american Barack Obama, german Angela Merkel, francez Francois Hollande, dar si premierul demisionar britanic David Cameron se intalnesc cu omologii lor din Alianta atlantica vineri si sambata, in capitala poloneza, intr-un summit incarcat de simbolistica, in conditiile in care ai a fost semnat, in 1955, Pactul de la Varsovia, raspunsul sovietic la NATO. Romania va fi reprezentata de presedintele Klaus Iohannis.
Perspectiva iesirii Marii Britanii din Uniunea Europeana, care creeaza incertitudini enorme, va fi cu siguranta pe buzele tuturor, deoarece risca sa fragilizeze NATO, unde Londra este una dintre cheile de bolta.
Chiar daca nu se afla decat in faza incipienta, Brexitul promite negocieri lungi si dureroase de care liderii Aliantei, cu Barack Obama in frunte, s-ar fi lipsit bucurosi avand in vedere instabilitatea fara precedent care inconjoara Europa.
Batalioane in Est
Summitul se deschide vineri dupa amiaza intr-un climat de inalta securitate, dupa valul atentatelor gruparii jihadiste Stat Islamic (SI) care au lovit Parisul, Bruxellesul si Istanbulul.
Aceasta reuniune are loc intr-o "perioada cruciala pentru securitatea noastra, caracterizata de amenintari si de provocari care provin din toate partile", a reamintit lulni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Schimbarea datelor a venit in primavara lui 2014, atunci cand Rusia a anexat Crimeea si a sustinut ulterior ofensiva separatistilor pro-rusi in estul Ucrainei (ceea ce Moscova neaga).
In acelasi timp, Statul Islamic a inceput sa creasca in forta, cucerind orasul Mosul (Irak) si devenind o amenintare tangibila la doi pasi de granitele Aliantei.
"Atentia Aliantei a fost atrasa direct catre granitele noastre" si spre "sarcina noastra principala, apararea colectiva", afirma ambasadorul american la NATO, Douglas Lute.
In septembrie 2014, liderii NATO au luat masuri drastice pentru intarirea puterii de reactie a armatelor lor, construind baze logistice in tarile din fostul bloc sovietic.
La Varsovia, aceste actiuni vor fi completate printr-o "intarire militara fara precedent de la sfarsitul Razboiului Rece", ordonand amplasarea a patru batalioane multinationale (600 pana la 1.000 de oameni fiecare), in Estonia, Letonia, Lituania si Polonia, ingrijorate de atitudinea razboinica a Moscovei.
Aceste trupe de lupta ar urma sa opuna o prima rezistenta in cazul unei ofensive rusesti, servind si ca garantie ca Aliatii vor interveni imediat in ajutor.
Putin denunta o frenezie militarista
"Orientarea antirusa a NATO se etaleaza la lumina zilei", a reactionat presedintele rus Vladimir Putin. "Nu ne vom lasa antrenati in aceasta frenezie militarista in conditiile in care, ei, par sa caute sa ne antreneze intr-o cursa a inarmarilor costisitoare si fara perspective", spunea acesta, recent.
"Nu vor reusi! Dar nu vom da dovada de slabiciune", a asigurat Putin, care a denuntat numeroasele manevre militare ale NATO, in special "in apropierea granitelor rusesti" in marile Neagra si Baltica, in conditiile in care incidentele s-au multiplicat in ultimii doi ani.
La Varsovia, liderii Aliantei ar urma sa lanseze capacitatea initiala a scutului antiracheta european, dupa inaugurarea interceptorilor din Romania, in mai. Un alt motiv de nemultumire pentru Moscova, care vede in acest dispozitiv o amenintare la adresa securitatii sale.
Cu toate acestea, liderii NATO asigura ca summitul de la Varsovia nu este o demonstratie de forta antiruseasca si insista pentru relansarea dialogului dintre NATO si Rusia.
Dar, de facto, liderii militari nu au discutat de doi ani si ambasadorii lor, care au reluat dialogul pentru prima oara in 20 de luni in aprilie, nu se vor intalni decat dupa summit.
In Sud, Alianta incepe sa se organizeze pentru a controla amenintarile de scuritate ridicate de SI, conflictul din Siria si haosul din Libia. De asemenea, NATO doreste sa sustina rarele tari stabile din regiune, precum Iordania si Tunisia.
NATO se va dota cu puternice drone in Sicila si va pune la dispozitia coalitiei anti-SI avioanele sale radar Awacs.
In fine, in ceea ce priveste criza migratorie, care a determinat Alianta sa participe la lupta impotriva calauzelor, dupa ce a amplasat o flota in marea Egee, urmeaza acum sa majoreze cooperarea cu misiunea Sophia a UE in largul Libiei.
0
0
