Pentru prima data in istoria ultimilor 25 de ani, tonul marilor proteste n-a mai fost dat de Capitala. Primele manifestatii masive in semn de solidaritate cu alegatorii romani impiedicati sa voteze in primul tur au avut loc vineri, 7 noiembrie, si au avut cea mai mare amploare la Cluj, apoi la Timisoara. Au iesit in strada peste 10.000 de oameni, iar o saptamana mai tarziu protestul s-a repetat cu aceeasi intensitate in timp ce la Bucuresti abia au iesit cateva mii. Cum se explica insa mutarea epicentrului protestelor de la Bucuresti la Cluj ? De ce manifestatiile n-au avut aceeasi amploare in alte orase mari?

Protest urias anti-Ponta la ClujFoto: Facebook / Marko Laszlo

• Sociologul Vasile Dancu si psihologul Daniel David identifica o serie de raspunsuri la intrebarea cum a ajuns Clujul capitala protestelor la alegerile prezidentiale din 2014?

Vasile Dancu, sociolog

Vasile Dancu

Foto: Agerpres

Clujul, in ultima vreme, a devenit un centru in care s-a recompus o societate civila constienta si activa. Cred ca protestele legate de Rosia Montana au avut centrul Clujul. Asta a creat o practica de a iesi in strada pentru alte scopuri decat intereresele tale personale, egoiste, ci pentru scopuri comunitare.

Cred ca diferenta fata de Capitala se explica printr-o miscarea studenteasca mult mai bine organizata decat in Bucuresti. La Cluj exista doua organizatii studentesti, una care tine de Politehnica si alta de Babes Bolyay cu zeci de mii de membri activati prin niste carduri de fidelitate care inseamna organizarea de evenimente comune, discounturi legate de cluburi, activitati culturale si implicit retele foarte bine organizate, retele online mai tari decat simplele retele de socializare pe care le cunoastem.

In plus la Cluj exista un mare nivel de frustrare legat de centralism, de abuzurile administratiei centrale. Cererea cea mai mare legata de descentralizare, de regionalizare, de modernizare a administratiei, de autonomie in sens administrativ pur vine din partea clujenilor. Am vazut cand am umblat prin tara tinand conferinte despre regionalizare anul trecut acest lucru. Asta explica aceasta iesire a Transilvaniei la vot in fata unui abuz administrativ. Cred ca nu numai organizatiile studentesti, dar si alte organizatii civice care ne invita foarte des la dezbatere. Aici avem un consiliu civic local care functioneaza cu rezultate fantastice, de cenzura a admistratiei locale din Cluj.

Aici sunt organizatii profesionale puternice, ale arhitectilor, ale urbanistilor. Deci exista segemnte intermediare intre public si administratie. Clujul este si o societate orientata spre Occident. In Cluj exista cel mai mare numar de profesori pe cap de locuitor, cel mai mare numar de cercetatori din tara, este un oras specializat in servicii pentru cetatean, servicii medicale si educationale. De aceea, atunci cand se restrange un drept, cum a fost dreptul de a vota a celor din straintate, apare o reactie mult mai putenica.

Clujul este un oras care produce majoritati. Asta e si bine si rau. Gheorghe Funar, pornind de la o spaima foarte bine cultivata, a produs timp de 12 ani o majoritate nationalista, apoi una contraguvernamentala prin mandatele lui Boc. Din toate punctele de vedere, Cllujul este un oras special. N-as spune ca votul din Transilvania a fost un vot anti-coruptie. Oamenii au votat mai degraba pentru respectul unei valori. Pentru ca altfel, nu puteau sustine masiv un candidat al unor partide care au in spate probleme mari in Cluj.

In Bucuresti au disparut liderii miscarilor contestatare. Sunt inghititi de pluton. De la lideri sindali, liderii ONG-urilor devin foarte repede politicieni, se institutionalizeaza intr-un fel sau altul. Bucurestiul nu are retele de socializare specifice Bucurestiului. Pe romaniacurata activeaza oameni din toata Romania, cei din provincie sunt mult mai activi. In Cluj exista retele care sunt ale clujenilor, neaose ca sa spun asa. Bucurestiul e un spatiu fragmentat, care poate fi unit doar printr-o buna organizare de catre lideri contestatari. Eu nu-mi aduc aminte acum de lideri care sa fie activi in spatiul public, in domeniul contestarii in strada.

Daniel David, psiholog

Daniel David

Foto: HotNews.ro

Primul factor care conteaza este urmatorul: Clujul este un oras destul de mare in Romania ca vocea sa-i fie ascultata si auzita, dar in acelasi timp destul de mic in comparatie cu Bucurestiul ca o miscare sociala sa nu de disipeze. Doi, din cate stiu, procentul populatiei academice din totalul populatiei orasului este cel mai mare din Romania. Asta ce inseamna?

Miscarile din mediul academic au impact in aproape toate segmentele orasului. In ultimii ani au aparut o serie de generatii tinere si de varsta mijlocie in primul rand in stiintele socio-umane care au o mentalitate sociala. Se vad in acelasi timp si activisti sociali, in sens bun, vazand deschidereea si mutarea universitatii si in spatiul social.

Trei, conteaza foarte mult faptul ca societatea civila este foarte bine organizata in Cluj, aici a fost centrul miscarii anti Rosia Montana. Sunt foarte bine organizati pe retele, pe FB, se cunosc intre ei. Aici mai este un factor pe care Timisoara si celelalte orase nu-l au atat de puternic, si anume exista un nationalism ardelenesc foarte bine dezvoltat.

Cred ca atacurile la Iohannis pe motiv ca-i neamt, ca-i molcom, ca vorbeste incet, au iritat pe foarte multi si l-au facut simpatic desi erau poate de acord ca poate in anumite aspecte trebuia sa fie mai bine pregatit. De aceea, miscarea a aparut intai la Cluj si nu la Timisoara. Si un alt factor, clujenii au trecut totusi printr-o faza de restriste cand primar era domnul Funar. Atunci din cate stiu au inceput sa existe miscarile de aparare a spatiului public, astfel ca sunt foarte sensibili la aspectele care pot ameninta sau viola drepturile si liberatatile sociale.

Pe fondul asta s-au revoltat mult mai puternic fata de ingradirea votului din diaspora. Toate puse cap la cap au creat o bomba care a detonat foarte puternic, neasteptat. Asta explica de ce Clujul a fost de aceasta data centrul acestor miscari si nu Bucurestiul sau alte orase din Transilvania. Desciderea Clujului spre Occident a fost mereu mult mai puternica decat alte zone din Romania si atunci avand acest mediu academic orientat spre Viena, Berlin face sa aiba o alta mentalitate, sa inteleaga standardele si regulile de la nivel international.

Nu poti sa te joci astazi in era informatiei cu astfel de lucruri. Mediul academic fiind atat de occidentalizat, Clujul are acest farmec de a fi traditional, avand acest nationalism ardelenesc, dar in acelasi timp este occidentalizat puternic. Dupa parerea mea, Clujul exprima ideea importanta in Europa: unitate in diversitate.

Poate sa fie un semn ca Romania se modernizeaza. In tarile moderne europene, rolul vechi al Capitalei nu mai exista. Vedeti ce inseamna Barcelona pentru Spania, New York-ul pentru Statele Unite, apar mai multe capitale pe domenii specifice. Mesajul este ca intr-un stat modern orasele nu mai stau in umbra capitalei.