Motivare CCR: Nicio modificare a atributiilor Curtii Constitutionale nu poate fi facuta daca efectul e suprimarea uneia dintre competente

de V.M.     HotNews.ro
Vineri, 5 octombrie 2012, 18:53 Actualitate | Esenţial


Curtea Constitutionala a Romaniei sustine ca nicio modificare a atributiilor CCR in temeiul art. 146 lit. l) din Legea fundamentala nu poate fi facuta daca are ca efect suprimarea, in orice conditii si cu incalcarea unor norme fundamentale, a uneia dintre aceste atributii, aratand ca desi controlul hotararilor Parlamentului a fost acordat prin legea sa organica, aceasta a dobandit valenta constitutionala, transmite Agerpres. Curtea a publicat motivarea deciziei din 19 septembrie prin care a constatat ca Legea de aprobare a OUG 38/2012 pentru modificarea Legii 47/1992 privind organizarea si functionarea CCR este neconstitutionala.

Judecatorii sustin ca, in lumina celor statuate anul trecut prin decizia asupra proiectului de revizuire a Constitutiei, au retinut ca sensul normei de trimitere cuprinse in art. 146 lit. l) din Constitutie, astfel cum rezulta din modul sau de redactare - 'indeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii', este acela de a permite legiuitorului sporirea, extinderea atributiilor instantei de contencios constitutional.

"De aceea, a interpreta norma fundamentala mentionata, in sensul ca legiuitorul ar avea posibilitatea de a limita, elimina sau reduce atributiile conferite de legiuitorul ordinar echivaleaza cu golirea sa de continut, respectiv cu deturnarea sa de la scopul perfectionarii democratiei constitutionale, urmarit de insusi legiuitorul constituant cu prilejul revizuirii, ceea ce este absolut inacceptabil.(...) Curtea a retinut ca textul art. 27 din Legea 47/1992 nu instituie vreo diferentiere intre hotararile care pot fi supuse controlului Curtii Constitutionale sub aspectul domeniului in care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce inseamna ca toate aceste hotarari sunt susceptibile a fi supuse controlului de constitutionalitate. In consecinta, sesizarile de neconstitutionalitate care vizeaza asemenea hotarari sunt de plano admisibile", se arata in motivare.

Curtea a retinut, in 2011, ca pot fi supuse controlului de constitutionalitate numai hotararile Parlamentului, adoptate dupa conferirea noii competente, hotarari care afecteaza valori, reguli si principii constitutionale sau, dupa caz, hotarari care vizeaza organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional.

"Prin urmare, toate hotararile plenului Camerei Deputatilor, plenului Senatului si plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constitutionalitate daca in sustinerea criticii de neconstitutionalitate sunt invocate dispozitii cuprinse in Constitutie. Desigur, invocarea acestor dispozitii nu trebuie sa fie formala, ci efectiva", se spune in document.

Potrivit judecatorilor, chiar realitatea juridica, politica si sociala a dovedit actualitatea si utilitatea controlului Curtii, avand in vedere faptul ca instanta de contencios constitutional a fost chemata sa se pronunte asupra constitutionalitatii unor hotarari ale Parlamentului care puneau in discutie valori si principii constitutionale.

"Controlul de constitutionalitate, in ansamblul sau, si, integrat acestuia, controlul hotararilor Parlamentului care pun in discutie valori si principii constitutionale, nu este numai o garantie juridica fundamentala a suprematiei Constitutiei. El reprezinta un mijloc pentru a conferi Curtii Constitutionale o competenta de natura sa asigure eficient separatia si echilibrul puterilor intr-un stat democratic", subliniaza acestia.

Prin decizia din urma cu aproape trei luni, judecatorii au constatat neconstitutionalitatea solutiei legislative care excludea de la controlul Curtii hotararile Parlamentului care afecteaza valori si principii constitutionale intrucat aceasta stirbeste autoritatea CCR, institutie fundamentala a statului, si infrange astfel principiile statului de drept . Ei arata ca ulterior autoritatea legiuitoare a adoptat, prin legea de aprobare a OUG criticate, textul de lege care prevede competenta Curtii de a se pronunta asupra constitutionalitatii hotararilor legislativului cu caracter normativ, care afecteaza valori, reguli si principii constitutionale, cu exceptia celor care vizeaza autonomia interna a Legislativului, cat si a hotararilor privind actele juridice cu caracter individual.

"Prin eliminarea atributiei Curtii referitoare la controlul hotararilor Parlamentului, a fost afectat regimul juridic al CCR, ceea ce atrage neconstitutionalitatea OUG 38/2012, prin intreg continutul reglementarii, Guvernul intervenind intr-un domeniu pentru care nu avea competenta materiala, cu incalcarea dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Constitutie.(...) Curtea retine ca reglementarea pe calea ordonantelor si a ordonantelor de urgenta constituie o atributie exercitata de Guvern in temeiul delegarii legislative, iar depasirea limitelor acestei delegari, stabilite prin insusi textul Constitutiei, reprezinta o imixtiune nepermisa in competenta legislativa a Parlamentului, altfel spus, o violare a principiului separatiei puterilor in stat", mentioneaza Curtea.

Curtea spune ca a statuat in mod constant in jurisprudenta sa ca viciul de neconstitutionalitate a unei ordonante emise de Guvern nu poate fi acoperit prin aprobarea de catre Parlament a respectivului act normativ, si ca acest lucru atrage neconstitutionalitatea si legii de aprobare.

In ceea ce priveste exceptarea de la controlul Curtii a hotararile care vizeaza autonomia interna a Parlamentului, judecatorii subliniaza ca autonomia regulamentara nu poate fi exercitata insa in mod discretionar, abuziv, cu incalcarea atributiilor constitutionale ale legislativului.

Curtea, printr-o jurisprudenta constanta, a statuat ca nu este de competenta sa "analizarea eventualelor incalcari ale Regulamentului sedintelor comune si ca nu isi poate extinde controlul si asupra actelor de aplicare a regulamentelor, intrucat ar incalca insusi principiul autonomiei regulamentare al celor doua Camere".

"Este adevarat ca instanta constitutionala 'nu se poate transforma intr-un arbitru al conflictelor politice din Parlament, nu poate cenzura optiunile politice majoritare ale parlamentarilor cu privire la acte juridice cu caracter individual si scop politic, avand ca obiect numiri, alegeri sau validari in functii, inlocuirea unei persoane cu alta, si nici nu are rolul unei instante de apel pentru solutionarea unor diferende sau neintelegeri intre persoane ce au calitatea de parlamentari'. Insa, aceste acte reprezinta manifestari politice care imbraca, formal, haina unor acte juridice - hotarari ale Parlamentului cu caracter individual, susceptibile a afecta valori sau principii constitutionale daca nu sunt adoptate cu respectarea procedurilor constitutionale si regulamentare. Or, apare cu evidenta ca, din aceasta perspectiva, nu numai hotararile cu caracter normativ ale Parlamentului, ci si hotararile cu caracter individual pot constitui obiect al controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutionala", se mai arata in motivare.

Decizia CCR este definitiva si general obligatorie, se comunica presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1046 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by