Ministrul Energiei Sebastian Burduja a anunțat, recent, că a inițiat demersurile privind acordarea unor ajutoare de stat, începând cu ianuarie 2024, marilor consumatori de energie din industria românească. Apar, însă, semne de întrebare în situația în care schema de ajutor de stat ar trebui gestionată de către Ministerul Economiei, nu de către Ministerul Energiei, și în condițiile în care unul dintre principalii beneficiari va fi o companie la care tatăl său, Marinel Burduja, este administrator.

Sebastian BurdujaFoto: Agerpres

Alro, unul dintre beneficiari

Schema de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie are o istorie mai veche, din 2014, și a luat naștere în urma unui lobby puternic al unor companii precum Alro și Arcelormittal Galați, actuala Liberty Galați. La Alro, companie controlată de oligarhul rus Vitali Machitski, membru în Consiliul de Administrație este Marinel Burduja, tatăl ministrului, cunoscut mai ales pentru funcția de vicepreședinte al Bancorex, bancă devalizată în anii '90.

De fapt, Sebastian Burduja dorește să prelungească această schemă de ajutor de stat, în condițiile în care expiră în acest an. Însă, până acum, acest ajutor de stat a fost inițiat și gestionat de Ministerul Economiei, prin HG 495/2014, în condițiile în care beneficiare sunt companii din industrie. Nu este clar de ce vrea ministrul energiei să se ocupe de această schemă, mai ales în condițiile în care l-ar pune într-un posibil conflict de interese, având în vedere că unul dintre beneficiari a fost și va fi Alro.

HotNews.ro a adresat întrebări în acest sens și va publica răspunsurile imediat ce vor fi disponibile.

Cum vede Sebastian Burduja schema de ajutor de stat

Sebastian Burduja a spus că ajutorul de stat va consta într-o reducere de 75%-85% la plata certificatelor verzi, iar numărul companiilor beneficiare ar fi de 200. „Concret, am inițiat demersurile pentru prelungirea ajutorului acordat sub forma exceptării unor consumatori finali de la aplicarea Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie pe o perioada de 8 ani, începând cu anul ianuarie 2024 pană la sfârșitul anului 2031", a spus ministrul energiei.

Acesta susține că în urma consultărilor cu Consiliul Concurenței și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a fost definitivată forma finală a schemei de ajutor de stat, aflându-se pe circuitul intern de avizare, urmând a fi publicată pe site-ul Ministerului Energiei în consultare publică, în cel mai scurt timp.

Schema de ajutor de stat va avea un buget total de 750 milioane euro, iar ajutoarele acordate nu vor depăși 150 de milioane EUR în fiecare an.

Controversele din spatele schemei de ajutor de stat

Forma ajutorului de stat descrisă de ministru nu este cu mult diferită față de cea aplicată până acum prin HG 495/2014.

În 2014, HotNews.ro scria cum Guvernul Ponta a aprobat această schemă la presiunile constante ale marilor consumatori de energie precum Alro și Arcelormittal Galați. Aceștia s-au aflat până în 2012 pe lista celebrilor "băieți deștepți din energie" care beneficiau de electricitate ieftină, sub prețul pieței, de la Hidroelectrica. Începând cu 2012, după ce Hidroelectrica a intrat în insolvență, acești mari consumatori s-au trezit în situația că trebuie să plătească energia la prețul pieței și atunci au început un lobby puternic pentru această schemă de ajutor de stat, care în 2014 a luat forma HG 495, inițiată de Ministerul Economiei, condus atunci de Constantin Niță.

HG 495/2014 prevede aplicarea schemei pe o perioadă de zece ani, ceea ce înseamnă că expiră în 2023, pentru circa 300 de consumatori, valoarea ajutoarelor fiind estimată la 750 milioane euro. HotNews.ro scria că povara acestei sume a fost transferată asupra celorlalți consumatori, care nu intră în rândul celor 300.

Ministerul Economiei, în calitate de autoritate de implementare a schemei de ajutor de stat, păstrează, pe o perioadă de 10 ani de la data acordării ajutorului, înregistrări detaliate referitoare la ajutoarele acordate potrivit prezentei scheme de ajutor de stat, care conţin toate informaţiile necesare pentru a stabili dacă au fost respectate criteriile din Orientări.

Comisia Europeana a fost de acord cu acest ajutor de stat, însa în anumite condiții: Beneficiarii trebuie să facă investiții în eficiența energetică, să prezinte dovada realizarii lor, iar Ministerul Economiei, cel care gestionează ajutorul, să faca analiza dosarelor și să le aprobe. Insă, există informații potrivit cărora acești beneficiari nu sunt verificați dacă au realizat sau nu investițiile, asa cum susțin când depun cererile de exceptare.

Potrivit HG 495/2014, ajutorul de stat se acordă cu condiţia ca beneficiarii ajutorului să plătească cel puţin 15% din numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii, fără reducerea acordată prin prezenta schemă de exceptare.

În funcţie de electro-intensitatea companiilor, beneficiarii vor plăti următoarele procente din numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii:

  • a) 15% în cazul unei electro-intensităţi mai mari de 20%;
  • b) 40% în cazul unei electro-intensităţi cuprinse între 10-20%;
  • c) 60% în cazul unei electro-intensităţi cuprinse între 5-10%.