Consiliul Național al Rectorilor solicită acordarea a cel puțin 1% din PIB pentru învățământul superior, precum și creșterea semnificativă a alocării bugetare pentru cercetarea științifică, se arată într-un comunicat de presă.
„Deşi alocaţia medie pe student fizic a crescut în mod constant începând cu anul 2015, rămâne una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, în conformitate cu Raportul public 2019 - Starea finanţării învăţământului superior (CNFIS). România concurează cu unele dintre cele mai avansate ţări din lume în ceea ce priveşte învăţământul superior, dar universităţile beneficiază de o finanţare de până la 10 ori mai mică în ultimul deceniu”, precizează CNR.
„Atragem atenţia că, fără o aşezare adecvată a domeniilor educaţiei şi cercetării în ierarhia priorităţilor statului - începând cu finanţarea, reformele în orice domeniu sunt sortite eşecului sau mult îngreunate, afectând astfel dezvoltarea României pe termen lung”, mai spun aceștia.
Cerințele rectorilor:
„1. Acordarea a cel puţin 1% din PIB pentru învăţământul superior;
2. Creşterea semnificativă a alocării bugetare pentru cercetarea ştiinţifică, care să facă credibilă atingerea cât mai devreme a procentului de 1% din PIB la care România s-a angajat deja, cu diversificarea si flexibilizarea instrumentelor de accesare a fondurilor;
3. Alocarea suplimentară de fonduri destinate specific şi predictibil componentei de cercetare ştiinţifică a învăţământului superior;
4. Flexibilizarea modului de cheltuire a sumelor din bugetul instituţiilor de învăţământ superior, în acord cu principiile autonomiei universitare - garantată prin Constituţia României, astfel încât universităţile să-şi poată utiliza fondurile disponibile conform deciziilor Senatului universitar, în limitele legii, dar fără să fie necesară aprobarea autorităţilor guvernamentale.”
Amintim mai jos obiectivele Guvernului din programul de guvernare pentru 2020-2024 în privința învățământului superior și cercetării:
Învățământ superior
- Actualizarea modului de finanțare a universităților în concordanță cu obiectivele de dezvoltare națională, cu misiunea asumată și cu performanța asociată obiectivelor strategice.
- Clasificarea universităților în funcție de performanță, de misiunea asumată și de rolul pe care îl joacă la nivel internațional, național sau regional; acest lucru se va face prin finalizarea dezbaterii și asumarea unei metodologii transparente de clasificare a universităților și ierarhizare a programelor de studii;
- Consolidarea autonomiei universitare, prin completarea cadrului legal, în sensul flexibilizării utilizării finanțării de bază și veniturilor proprii, pentru susținerea activităților didactice și de cercetare, inclusiv pentru cheltuieli de capital, în paralel cu creșterea răspunderii publice a universităților față de transparența decizională și financiară a acestora;
- Promovarea unor politici publice care să încurajeze înființarea de către universități a programelor de studii interdisciplinare, ca de exemplu artificial intelligence, behavioral economics, cognitive sciences, corelate cu cererile de pe piața forței de muncă;
- Pregătirea profesorilor pentru învățământul preuniversitar necesită reintroducerea dublelor specializări la nivel de licență și consolidarea actualelor masterate didactice astfel încât să existe ca și rezultat o diplomă de profesor cu dublă specializare.
- Asigurarea cadrului legal pentru plata finanțării per elev pentru universitățile acreditate, cu predare în limba minorităților naționale, pentru specializările care nu se află în oferta niciunei instituții de învățământ din sistemul public din România, cu predare în limba minorității respective;
- Asigurarea sprijinului financiar pentru studenți prin stabilirea unui cuantum minim al burselor studențești;
- Participarea reală a studenților în luarea deciziilor –prin garantarea a minimum 25% reprezentare în toate structurile decizionale sau consultative universitare, inclusiv 25% la procesul de alegere al rectorului;
- Finanțarea de baza trebuie facută pe baza unui cost standard, nu pe bază de coeficienți stabiliți acum 25 de ani, cu menținerea finanțării suplimentare pentru învățămantul în limbile minoritătilor naționale;
- Renunțarea la blocarea fondurilor universităților la final de an în cazul în care acestea nu se cheltuiesc, astfel încat soldul să se poată cheltui fără acordul Ministerului Educației și al Ministerului de Finanțe ;
- Eliminarea adaosului comercial de la cantinele din interiorul universităților, acestea nefiind centre de profit;
Cercetare
- Dezvoltarea cercetării în universități prin finanțarea universităților publice în acord cu Planul Național de Relansare și Reziliență, în regim competitiv, cu scopul de a dezvolta resursele umane specializate în cercetare, infrastructurile de cercetare, precum și mecanisme de monitorizare și evaluare a calității și relevanței activităților de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI).
- Suplimentarea finanțării de bazăprintr-un capitol bugetar dedicat finațării cercetării științifice din universități (în prezent universitățile nu primesc nici o formăde finanțare instituționalăpentru cercetare științifică, în pofida rolului lor esențial în producția științifică).
- Evaluarea și reforma școlilor doctorale, inclusiv prin evaluarea calității procesului educațional din cadrul acestui parcurs academic, pentru creșterea performanței școlilor doctorale, în condiții de transparență, etică și integritate academică.
1
0
