Programul de guvernare al PNL-USR-PLUS-UDMR propune creșterea bugetului alocat pentru educație astfel încât până în 2024 să ajungă la 18% din bugetul național (6% din PIB), iar pentru cercetare la 3% din bugetul național (1% din PIB). Viitorul guvern mai promite construirea a 2500 de creșe, grădinițe și școli, cu o valoare 12,5 miliarde de lei, 40 de campusuri școlare cu o valoare de 2 miliarde de lei, 30 de cămine studențești (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de lei), 8 centre universitare -reabilitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de Lei și 40 tabere școlare, cu o valoare de 1 miliard de lei.

Elevi cu mascaFoto: Jean-Christophe Milhet / AFP / Profimedia

• Consultă programul de guvernare

Printre priorități se numără:

• introducerea bacalaureatului diferențiat, reforma carierei didactice și politici meritocratice de salarizare,
• digitalizarea sistemului de educație (Wi-Fi Campus pentru toate școlile și universitățile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătățirea competențelor digitale atât pentru elevi, cât și pentru profesori),
• extinderea programelor de tip dual până la 30% din totalul programelor de educație profesională.

Documentul mai propune acordarea creditului fiscal pentru înscrierea copiilor la creșe și grădinițe, astfel încât angajatorii să aibă posibilitatea de a acoperi parțial costurile de creșă și grădiniță ale angajaților în schimbul unor deduceri de impozit, generalizarea programului "masă caldă la școală” și ”școală după școală”.

Măsuri financiare pentru educație:

• Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB) și de până la 3% din bugetul național (1% din PIB) pentru finanțarea publică a cercetării;
• Alocarea a 6% din PNRR pentru educație;
• Susținerea financiară a autorităților locale pentru rezolvarea integrală a situațiilor unităților de învățământ cu toalete în curte, fără acces la apă și canalizare sau fără internet;
• Deschiderea unor linii de finanțare din fonduri europene pentru construcția și/sau modernizarea creșelor și grădinițelor sau a altor tipuri de unități care furnizează servicii de timpuriu în baza unui plan național multianualde asigurare a necesarului de unități de învățământ antepreșcolar și preșcolar, cu prioritate în zonele cu deficit de ofertă educațională pentru segmentul de vârstă 0-6 ani; Organizarea stagiilor de formare a resursei umane din creșe și grădinițe; Deducerea parțială a investiției din impozitele plătite de către companiile cu peste 100 de angajați pentru a le încuraja să construiască grădinițe și creșe;
• Acordarea creditului fiscal pentru înscrierea copiilor la creșe și grădinițe. Angajatorii vor avea posibilitatea de a acoperi parțial costurile de creșă și grădiniță ale angajaților în schimbul unor deduceri de impozit;
• Continuarea programelor de sprijin financiar pentru familiile cu posibilități reduse, pentru asigurarea pachetului educațional: acordarea de tichete valorice, vouchere, ghiozdane și rechizite, din fonduri europene
• Generalizarea programului „masă caldă la școală” și ”școală după școală”
• Aplicarea unui sistem unitar la nivel național de acordare a burselor pentru elevi fără discriminare în funcție resursele bugetare ale comunităților locale;
• Realizarea unui program transparent de finanțare a internatelor școlare, care să acopere în mod real cheltuielile de funcționare a acestora, inclusiv cele de personal;

Infrastructură școlară:

• Pentru accesul în mod egal la educație al copiilor și al tinerilor și asigurarea condițiilor de desfășurare a procesului educațional într-un singur schimb, vor fi realizate investiții prin programele de dezvoltare locală în: 2500 de creșe, grădinițe și școli (construcții noi și reabilitări), cu o valoare 12,5 miliarde de Lei; 2.000 școli (construcții noi și reabilitări), cu o valoare 10 miliarde de Lei; 40 campusuri școlare (școală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină), cu o valoare de 2 miliarde de Lei;30 cămine studențești (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de Lei);8 centre universitare -reabilitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de Lei;40 tabere școlare, cu o valoare de 1 miliard de Lei.
• Identificarea și reabilitarea școlilor cu risc seismic sau cu vulnerabilități care afectează semnificativ procesul educațional (grad de risc ridicat la incendiu, în domeniul sanitar etc).
• Dotarea corespunzătoare a spațiilor educaționale/ unităților de învățământ cu mobilier modular ergonomic, materiale didactice și tehnologice adecvate erei digitale;
• Extinderea infrastructurii pentru înființarea de noi clase, cu efective mai mici, acolo unde școlile au cereri foarte mari, prin eliminarea excepțiilor cu privire la depășirea numărului maxim de elevi din clasă, pe baza revizuirii legislației actuale;
• Achiziția de autobuze/microbuze școlareajustate nevoilor unitatilor scolare;
• Accesibilizarea tuturor spațiilor educaționale pentru copii cu CES sau diverse forme de handicap;
• Clarificarea și simplificarea procedurilor cu privire la obținerea autorizațiilor sanitare și a avizelor ISU;
• Construirea de terenuri și săli de sport pentru unitățile de învățământ din zona educației timpurii
• Realizarea unor proiecte cu versiuni moderne de arhitectură a instituțiilor educaționale care să faciliteze personalizarea educației pentru nevoile elevilor/studenților -inclusiv prin utilizarea opțiunilor de digitalizare a resurselor învățării;
• Dezvoltarea laboratoarelor didactice atât în sfera preuniversitară cât și în sfera universitară;
• Construcția și dezvoltarea de campusuri școlare de toate tipurile;
• Construirea de internate/cămine studențești;
• Dezvoltarea unor centre regionale responsabile cu dezvoltarea și asigurarea de resurse pentru infrastructura IT din învățământul preuniversitar.

Digitalizarea unităților de învățământ:

• Dezvoltarea Platformei E-portofoliu care va gestiona portofoliile educaționale digitale ale elevilor, profesorilor și școlii. Portofoliul va fi generat automat, după completarea catalogului electronic, și va cuprinde note, evaluarea sumativă a elevilor pe întreg parcursul școlar, observațiile consilierilor școlari, finalizându-se cu realizarea unui profil și a unor recomandări de recuperare, dacă este cazul;
• Realizarea și aplicarea bateriilor de teste standardizate digitale în vederea orientării profesionale si vocaționale a tuturor elevilor;
• Operaționalizarea Bibliotecii Virtuale și asigurarea de resurse educaționale deschise pentru care să acopere integral conținuturile aferente pregătirii elevilor pentru examenele naționale până în anul 2021;
• Implementarea generalizată a Catalogului Virtual începând cu anul școlar 2022-2023;
• Conectarea la internet a tuturor unităților de învățământ în regim de urgență;
• Transparentizarea managementului școlar prin publicarea pe pagina web a fiecărei unități de învățământ a tuturor documentelor de interes public (regulament intern, decizii CA, execuție bugetară, rapoarte, evaluări externe etc);
• Asigurarea competențelor digitale și de integrare a tehnologiei în formarea inițială si continuă, prin module de tehnologie în programele academice universitare;
• Alinierea unităților de învățământ la conceptul de „Smart School”, în concordanță cu Strategia de Digitalizare a Educației din România, 2021-2027.

Minorități

• Organizarea examenului de evaluare a elevilor de clasa a VIII-ași ulterior a bacalaureatului la limba și literatura română conform programei școlare speciale în vigoare pentru învățământul în limbile minorităților naționale;
• Guvernul României va adopta și implementa o strategie națională pentru creșterea gradului de cunoaștere a limbii române de către cetățenii români aparținând minorităților naționale.
• Introducerea bacalaureatului diferențiat în învățământul românesc;
• Oferirea posibilității de a organiza unități de învățământ în limbile minorităților naționale, cu personalitate juridică proprie, care să dețină structuri în mai multe unități administrativ teritoriale. Pentru aceste unități școlare se va oferi un coeficient mărit al costului standard per elev având în vedere aria de acoperire geografică mărită;
• Finanțarea din fonduri europene a proiectelor pentru formarea personalului de sprijin (consilieri, psihologi, logopezi, profesori de sprijin și mentori școlari) și pentru încadrarea lor în școli astfel încât raportul dintre consilieri și elevi să se reducă la 1:400; posibilitatea școlilor de a contracta servicii specializate în cazul în care nu pot angaja/nu au nevoie permanent de personal de sprijin.c)Pentru infrastructura educațională, siguranța spațiilor de învățământ
• Accesibilizarea tuturor resurselor educațional digitale (inclusiv a Bibliotecii Virtuale) și pentru învățământul în limbile minorităților naționale și asigurarea tuturor fondurilor necesare pentru acest scop;

Alte măsuri:

• Profesionalizarea managementului unităților și instituțiilor de învățământ, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerența și competența în procesul deconducere a acestora
• Regândirea infrastructurii educaționale și de cercetare, pe baza tendințelor demografice, migratorii și socio-economice, pentru a reduce decalajele și a crește performanța sistemului de educație și cercetare.
• Promovarea integrității și eticii în sistemul educațional. Realizarea unui Registru Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studiu (RUNIDAS) prin interconectarea și completarea bazelor de datedin sistemul de învățământ preuniversitar -Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), REI si respectiv din sistemul de învățământ superior -Registrul matricol unic al universităților din România (RMUR) si ANS, în vederea urmăririi parcursului educațional al absolvenților, precum și pentru prevenirea fraudelor în domeniul diplomelor/actelor de studii. RUNIDAS va cuprinde toate tezele de licență, disertațiile și lucrările de doctorat, dar și diplomele de bacalaureat, licență, master și doctor, eliberate de către unitățile și instituțiile de învățământ din România și va putea fi interogat în condițiile respectării prevederilor GDPR și a legislației privind drepturile de autor. Pentru o susținere eficientă a e-guvernanței, RUNIDAS va putea fi conectat cu Registrul de Evidență al Salariaților din România (REVISAL), precum și cu Baza de date a Evidenței Populației
• Clarificarea atribuțiilor și responsabilităților inspectoratelor școlare, în vederea reducerii birocrației, a limitării suprapunerilor de responsabilități cu alte instituții și a eficientizării activității acestora;
• Regândirea modului de organizare al concursului pentru managementul școlar, în acord cu descentralizarea și cu reforma administrativă pentru a fi organizate la nivelul unității de învățământ;

Diferențiat, pe tipul de învățământ, propunerile sunt următoarele:

Învățământ preuniversitar:

• Extinderea rețelei de creșe în sistemul public, astfel încât să crească rata de cuprindere a copiilor cu vârste între 0-3 ani.
• Asigurarea finanțării per elev pentru învățământul antepreșcolar, conform prevederilor legale, începând cu anul școlar 2021/2022;
• Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 și 3 ani în învățământul preșcolar, până în anul 2025;5.
• Dezvoltarea și actualizarea standardelor de pregătire și a standardelor ocupaționale pentru personalul din educația timpurie;
• Creșterea accesului și participării la educație de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul de rezidență;
• Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii până la nivelul mediu înregistrat în Uniunea Europeană;
• Scăderea semnificativă a ratei de analfabetism funcțional la copiii de 15 ani, similară mediei europene, conform cifrelor furnizate de testele PISA;
• Generalizarea programelor ”afterschool” în unitățile de învățământ de stat și creșterea calității serviciilor oferite;
• Oferirea serviciilor de consiliere și orientare (inclusiv logopedie) pentru toți elevii;
• Revizuirea arhitecturii curriculare prin centrarea conținuturilor pe profilul celui care învață, pe competențele cheie și pe maximizarea potențialului fiecărui copil;
• Formarea cadrelor didactice în acord cu arhitectura curriculară și pentru integrarea tehnologiei în procesul educațional
• Introducerea portofoliului educațional digital pentruactualizarea și monitorizarea permanentă a parcursului educațional al fiecărui copil și identificarea imediată a măsurilor remediale necesare; inclusiv din perspectiva activității extrașcolare;
• Introducerea /pilotarea unor modele noi de formare și evaluare în ciclul superior al liceului (ex. bacalaureatul internațional);
• Regândirea arhitecturii învățământului preuniversitar pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare individuală a fiecărui tânăr, dar și evoluțiilor în vederea eliminării rupturii dintre învățământul obligatoriu și piața muncii. Certificarea calificărilor din sistemul de învățământ secundar superior în vederea valorificării lor pe piața muncii sau în tranziția către alte forme de educație, inclusiv la filiera teoretică (ex. certificări informatică, limbi străine);
• Reconfigurarea ciclurilor de învățământ astfel încât toate traseele educaționale să permită accesul spre o formă superioară de formare, indiferent de profilul urmat;
• Realizarea rețelei școlilor pilot, în vederea implementării unor formule de administrare/management descentralizate și a dezvoltării unor programe educaționale inovative;
• Creșterea puterii de decizie a consiliului de administrație prin implicarea acestuia în procesul de selecție al managementului instituției de învățământ;
• Veniturile realizate din gestionarea patrimoniului vor rămâne în proporție de 100% la unitățile de învățământ preuniversitar;
• Creșterea calității învățământului în mediul rural prinrealizarea consorțiilor școlare rurale prin acordarea unui cost standard per elev mărit celor ce fuzionează.
• Dezvoltarea rutelor de educație profesională în regim dual la nivel secundar și terțiar;
• Scăderea numărului de elevi dintr-o grupă și creșterea numărului de grupe din clase în învățământul profesional și vocațional;
• Extinderea programelor de tip dual până la 30% din totalul programelor de educație profesională;
• Revizuirea ofertei educaționale, a curriculumuluiși a programelor pentru ruta tehnologică și profesională, pentru meserii emergente de pe pieței muncii naționale și internaționale;
• Realizarea unui pachet de sprijin social pentru elevii din medii defavorizate care accesează învățământul profesional și dual, dinsurse europene/guvernamentale;
• Dezvoltarea campusurilor școlare, mai ales în localitățile care oferă educație profesională în regim dual, pe baza indicatorilor din cadrul strategiei privind infrastructura școlară, elaborată cu sprijinul Băncii Mondiale;
• Dezvoltarea centrelor de învățământ dual, corelate cu cerințele operatorilor economici din zona respectivă;
• Profesionalizarea managementului prin asigurarea accesului la programe de formare la nivel de master și la resurse de calitate pentru directorii unităților de învățământ și pentru aspiranții la cariera managerială;
• Creșterea autonomiei unităților de învățământ atât în privința resursei umane, curriculumului la decizia elevului/scolii/comunității, cât și a managementului financiar, pe baza unor contracte de management cu indicatori măsurabili
• Digitalizarea proceselor de management și administrative la nivelul unităților de învățământ preuniversitar;
• Construirea unui sistem de Big Data și Inteligență artificială capabil să interpreteze datele, să identifice punctele slabe din sistemul de educație și să realizeze previziuni;

Învățământ superior

• Actualizarea modului de finanțare a universităților în concordanță cu obiectivele de dezvoltare națională, cu misiunea asumată și cu performanța asociată obiectivelor strategice.
• Clasificarea universităților în funcție de performanță, de misiunea asumată și de rolul pe care îl joacă la nivel internațional, național sau regional; acest lucru se va face prin finalizarea dezbaterii și asumarea unei metodologii transparente de clasificare a universităților și ierarhizare a programelor de studii;
• Consolidarea autonomiei universitare, prin completarea cadrului legal, în sensul flexibilizării utilizării finanțării de bază și veniturilor proprii, pentru susținerea activităților didactice și de cercetare, inclusiv pentru cheltuieli de capital, în paralel cu creșterea răspunderii publice a universităților față de transparența decizională și financiară a acestora;
• Promovarea unor politici publice care să încurajeze înființarea de către universități a programelor de studii interdisciplinare, ca de exemplu artificial intelligence, behavioral economics, cognitive sciences, corelate cu cererile de pe piața forței de muncă;
• Pregătirea profesorilor pentru învățământul preuniversitar necesită reintroducerea dublelor specializări la nivel de licență și consolidarea actualelor masterate didactice astfel încât să existe ca și rezultat o diplomă de profesor cu dublă specializare.
• Asigurarea cadrului legal pentru plata finanțării per elev pentru universitățile acreditate, cu predare în limba minorităților naționale, pentru specializările care nu se află în oferta niciunei instituții de învățământ din sistemul public din România, cu predare în limba minorității respective;
• Asigurarea sprijinului financiar pentru studenți prin stabilirea unui cuantum minim al burselor studențești;
• Participarea reală a studenților în luarea deciziilor –prin garantarea a minimum 25% reprezentare în toate structurile decizionale sau consultative universitare, inclusiv 25% la procesul de alegere al rectorului;
• Finanțarea de baza trebuie facută pe baza unui cost standard, nu pe bază de coeficienți stabiliți acum 25 de ani, cu menținerea finanțării suplimentare pentru învățămantul în limbile minoritătilor naționale;
• Renunțarea la blocarea fondurilor universităților la final de an în cazul în care acestea nu se cheltuiesc, astfel încat soldul să se poată cheltui fără acordul Ministerului Educației și al Ministerului de Finanțe ;
• Eliminarea adaosului comercial de la cantinele din interiorul universităților, acestea nefiind centre de profit;

Cercetare

• Dezvoltarea cercetării în universități prin finanțarea universităților publice în acord cu Planul Național de Relansare și Reziliență, în regim competitiv, cu scopul de a dezvolta resursele umane specializate în cercetare, infrastructurile de cercetare, precum și mecanisme de monitorizare și evaluare a calității și relevanței activităților de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI).
• Suplimentarea finanțării de bazăprintr-un capitol bugetar dedicat finațării cercetării științifice din universități (în prezent universitățile nu primesc nici o formăde finanțare instituționalăpentru cercetare științifică, în pofida rolului lor esențial în producția științifică).
• Evaluarea și reforma școlilor doctorale, inclusiv prin evaluarea calității procesului educațional din cadrul acestui parcurs academic, pentru creșterea performanței școlilor doctorale, în condiții de transparență, etică și integritate academică.