Doctorii caută răspunsuri în timp ce tot mai mulți pacienți raportează tulburări cognitive post-Covid. Mirabai Nicholson-McKellar a avut coronavirus acum șapte luni, dar chiar și după atâta timp femeia de 36 de ani din Byron Bay, Australia, prezintă simtome - inclusiv dificultăți de gândire, descrise adesea ca ”ceață mentală”, relatează The Guardian.
”Ceața mentală pare ca o descriere inferioară a ceea ce se întâmplă de fapt. Este complet paralizant. Nu sunt capabilă să gândesc destul de clar să fac orice”, a spus Nicholson-McKellar, adăugând că experiența ar fi descrisă ma bine ca tulburare cognitivă.
”De multe ori mă împiedică să am o conversație coerentă sau să scriu un mesaj sau un e-mail”, a adăugat ea. ”Mă simt ca o umbră a celei ce am fost. Nu trăiesc acum, doar exist”.
Nicholson-McKellar nu este singura.
Doctorul Michael Zandi, consultant la UCL Queen Square Institute of Neurology, spune că a văzut pacienți care au trăit cu ceața mentală timp de câteva luni. În timp ce unii au fost internați în spital sau la terapie internsivă cu Covid, Zandi spune că vede acum astfel de cazuri la oamenii care au făcut față Covidului acasă.
”Proporția oamenilor cu simptome cognitive pentru orice perioadă de timp ca efect al bolii Covid nu este cunoscutăa spus el.
O dificultate în explicarea ceții mentale este chiar faptul că termenul în sine este neclar.
”Nu este un termen medical”, spune doctorul Ross Paterson de la Queen Square institute, care adaugă că ”nu am definit ce sunt aceste simptome și dacă sunt măsurabile pentru că nimeni u a făcut niciun studiu până acum”.
Zandi este de acord că dificultățile în gândire și concentrare au fost până acum raportate de pacienți cu alte probleme de sănătate, inclusiv de cei cu lupus.
”Doctorii și cercetătorii nu ar folosi chiar acest termen (ceața mentală) ca diagnostic pentru că nu spune cu exactitate care este problema și ce o provoacă”, a spus Zandi.
Wilfred Van Gorp, fost președinte al American Academy of Clinical Neuropsychology, spune că mulți supraviețiotori ai Covid pe care i-a văzut aveau și alte probleme, de la dureri de cap până la dificultăți de a tolera zgomote puternice și controlarea emoțiilor.
”Sunt foarte siilare ceu cele de la pacienții care au suferit lovituri la cap”, a spus el, adăugând că există de asemenea similitudini cu sindromul oboselii cronice.
Zandi spune că pot fi multe motive pentru care supraviețuritorii Covid suferă de ceață mentală, de la inflamația din corp până la lipsa de oxigen din creier - cea din urmă fiind o îngrijorare particulare pentru cei care au fost conectați la ventilatoare.
Zandi spune că experimente în laborator au sugerat că virusul poate afecta celulele creierului.
Peterson spune că, în timp ce studiile sun mici, există dovezi de la pacienți cu Covid spitalizați cu sindrom neurologic sever că coronavirusul poate afecta sistemul nervos, cu îngrijorări că ar putea provoca probleme precum neuroinflamație sau daune la învelișul protector al celulelor nervoase.
Cercetătorii au format deja un parteneriat pentru a explora complicațiile de ordin neurologic și neuropsihiatric ale Covid, în timp ce alții analizează sângele și lichidul spinal colectat de la pacienții Covid care au fost spitalizați cu simptome neurologice, cei care au venit cu forme de Covid fără astfel de simptome și indivizi sănătoși.
Ținta studiului este de a explora dacă și cei fără simptome neurologice ajung să aibă deteriorări neurologice.
16
11
