WeWork, startup-ul deținut de SoftBank Group, a cerut luni târziu protecție sub legea falimentului în Statele Unite după o ascensiune meteorică și o prăbușire la fel de spectaculoasă, relatează Reuters.
Mutarea reprezintă o recunoaștere de către SoftBank, grupul tech din Japonia care deține în jur de 60% din WeWork și care a investit miliarde de dolari pentru a încerca să salveze startup-ul, că acesta nu poate supraviețui dacă nu își renegociază contractele de închiriere scumpe sub protecția legii falimentului.
Un purtător de cuvânt al WeWork a declarat că în jur de 92% din creditorii companiei au fost de acord să își convertească datoriile garantate în acțiuni ca parte a unui acord de restructurare care să susțină redresarea companiei. Mutarea va șterge aproximativ 3 miliarde de dolari din datoriile WeWork.
Compania de închiriere a unor birouri în regim de „coworking” intenționează să ceară și în Canada protecție sub legislația locală. Ea a declarat însă că se așteaptă să aibă suficientă lichiditate pentru a-și putea continua operațiunile de zi cu zi în mod normal și că birourile sale din afara SUA și Canadei, precum și francizele din întreaga lume, nu vor fi afectate de aceste mutări.
La sfârșitul lunii iunie WeWork avea în jur de 777 de birouri în întreaga lume.
Prețul acțiunilor WeWork a ajuns aproape de zero pe bursă
SoftBank a declarat că crede că acordul de restructurare la care WeWork a ajuns cu creditorii săi este mutarea adecvată pentru companie și că aceasta va reuși să iasă de sub protecția legii falimentului, cunoscută sub denumirea de „Chapter 11” în Statele Unite.
„SoftBank va continua să acționeze în conformitate cu cele mai bune interese pe termen lung ale investitorilor noștri”, a declarat grupul japonez într-un comunicat remis presei.
Prețul acțiunilor WeWork s-a prăbușit dramatic anul acesta, ajungând la doar 1,5% din valoarea lor din luna ianuarie.
Trecerea pe profit a rămas o problemă insurmontabilă pentru WeWork în condițiile în care se confruntă cu contracte de închiriere costisitoare și trendul de revenire a angajaților la birouri după ce au muncit de acasă în timpul pandemiei de COVID-19.
În al doilea trimestru al acestui an, ultimul pentru care WeWork a publicat date financiare, achitarea chiriilor a consumat 74% din veniturile obținute de companie.
Compania americană încearcă să scape de contractele „oneroase”
În cererea de intrare sub protecția legii falimentului pe care a depus-o la o instanță din statul american New Jersey WeWork a enumerat active de 15,06 miliarde de dolari și datorii de 18,66 miliarde până în data de 30 iunie.
„WeWork continuă să folosească prevederile Codului Falimentului din SUA pentru a scăpa de contracte de închiriere oneroase”, a declarat compania de avocatură Cadwalader, Wickersham & Taft într-un anunț adresat proprietarilor pe care l-a postat pe site-ul său web în luna august.
„Ca parte a cererii depuse astăzi, WeWork cere abilitatea de a denunța contractele de închiriere pentru anumite spații, care în mare parte nu sunt operaționale, toate părțile afectate fiind notificate în avans”, a declarat WeWork într-un comunicat de presă.
Sub fondatorul său Adam Neumann WeWork a ajuns la un moment dat cel mai valoros startup din Statele Unite, cu o valoare estimată la 47 de miliarde de dolari.
Ea a atras investiții din partea unor companii tech, a unor fonduri de investiții în capital de risc, dar și a unor bănci majore de pe Wall Street precum JPMorgan Chase.
Însă strategia lui Neumann de extindere continuă a companiei în detrimentul profitabilității, precum și dezvăluirile privind comportamentul său excentric, au dus la debarcarea sa din fruntea companiei în 2019 și eșecul listării pe bursă programată pentru anul respectiv.
SoftBank a fost obligată să intervină să salveze startup-ul, numindu-l pe Sandeep Mathrani, un expert în piața imobiliară, în funcția de CEO al WeWork.
În 2021 SoftBank a listat în cele din urmă WeWork pe bursă la o evaluare inițială de 8 miliarde de dolari.
Pandemia și revenirea la birouri au bătut ultimele cuie în sicriul startup-ului
WeWork a reușit să obțină modificarea a sute de contracte de închiriere, care au ajutat-o să facă economii de aproximativ 12,7 miliarde de dolari. Însă suma nu a fost suficientă pentru a compensa veniturile pierdute odată cu revenirea angajaților la birouri după ce pandemia de COVID-19 s-a încheiat în cea mai mare parte.
Deși WeWork a avut un anumit succes în a închiria spații de birouri către companii importante, majoritatea clienților săi au fost de asemenea startup-uri și afaceri mai mici, care și-au tăiat cheltuielile din cauza inflației istorice înregistrate de SUA în ultimii ani.
În plus, problemele WeWork s-au exacerbat după ce chiar companiile de la care a închiriat birouri pentru a le subcontracta au început să îi facă concurență.
În mod tradițional, marile companii care oferă spre închiriere spații comerciale în Statele Unite încheie doar contracte pe termen lung. Însă când sectorul a început să aibă mari probleme în timpul pandemiei, ele s-au văzut nevoite să ofere și contracte mai flexibile pe termen scurt.
„Cred că, având strategia și echipa corectă, o reorganizare va permite WeWork să iasă cu succes din faliment”, a declarat fondatorul Adam Neumann după ce compania a cerut intrarea sub protecția legii.
1
5
