Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Polone, Adam Rotfeld, a incheiat ieri o vizita oficiala in Romania, astazi fiind deja la Chisinau.
Seful diplomatiei poloneze a purtat convorbiri cu presedintele Romaniei, Traian Basescu, cu ministrul roman al Afacerilor Externe, Mihai-Razvan Ungureanu si cu Bela Marko, ministru de stat coordonator al activitatilor din domeniile culturii, invatamantului si integrarii europene.
Vizita lui Adam Rotfeld face parte din parteneriatul strategic dintre Romania si Republica Polona si a avut ca obiectiv stabilirea prioritatilor comune de politica externa, in perspectiva in care Romania va deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, iar cele doua tari sunt deja aliati in cadrul NATO.
In randurile ce urmeaza va prezentam interviul acordat in exclusivitate de seful diplomatiei poloneze ziarului ZIUA.
Ziua: Ce fel de rol ati propune pentru Polonia in promovarea democratiei in Ucraina si Belarus?
Adam Rotfeld: As vrea sa va spun ca nu exista nici un rol special si Polonia nu are intentia sa propuna un rol. Relatiile internationale se bazeaza pe un context diferit: tarile care cred in roluri sunt adesea motivate de teorii ale conspiratiilor. De exemplu in evenimentele din noiembrie-decembrie, rolul Poloniei nu a fost altul decat sa observe miscarea spontana din Ucraina.
Am fost mai degraba in spatele cortinei, nu in fata, in promovarea acestei miscari. Nu apartine asta intentiilor politicienilor nostri. Intentia noastra este sa ne oferim experienta pentru a evita folosirea fortei. Si am avut succes. Succesul nostru a fost ca am fost capabili sa sprijinim evitarea fortei. Restul apartine poporului din Ucraina sau Belarus.
Democratia nu poate fi vazuta ca un produs de export, ceva de genul Polonia va oferi democratie Belarusului. Rolul nostru este sa asistam, sa ne impartasim experienta, insa rolul principal revine celor implicati in proces.
Un nou tip de securitate pentru Marea Neagra
Ziua: Cum apreciati proiectul propus de presedintele Traian Basescu pentru un spatiu de securitate la Marea Neagra, care sa implice Ucraina, Moldova si, de asemenea, Georgia?
Adam Rotfeld: Noul guvern al Romaniei este credibil datorita faptului ca presedintele Traian Basescu nu a fost implicat in vechiul regim. Astfel, este mult mai credibil pentru un parteneriat. Si as mai spune ca Moldova este un caz special pentru Romania si exista un loc special pentru Moldova in inimile romanilor.
In ceea ce priveste Georgia si Ucraina: S-au schimbat in mare masura si as spune ca schimbarile interne sunt mult mai importante in acest moment decat politica externa. In trecut, cand discutam despre relatiile internationale vorbeam despre relatii bilaterale si regionale.
In ziua de azi este mult mai important pentru regiune ce se intampla in Georgia, in Ucraina, decat ceea ce se intampla intre Georgia si Ucraina. Cu alte cuvinte mi se pare ca presedintele roman are are un fel de bun simt fata de schimbarea din Ucraina si Georgia, care a modificat situatia si i-a facut pe diplomati sa vorbeasca de un nou tip de securitate pentru Marea Neagra.
"Imperiilor le ia ceva mai mult timp sa digere o noua situatie"
Ziua: Se pare ca avansul democratiei patrunde in fostul spatiu sovietic si se aud voci care vorbesc despre sfarsitul Comunitatii Statelor Independente. Credeti ca presedintele Rusiei, Vladimir Putin, ar putea avea o contrareactie dura?
Adam Rotfeld: Nu, as spune ca in principiu schimbarile din fostul spatiu sovietic constituie un fapt de viata. As spune ca URSS, pentru 70 de ani, a acoperit o mare parte din lume.
Dupa 1944 statele baltice au fost incorporate in URSS, ca si Moldova. Astfel ca URSS a fost mostenitorul imperiului tarist cu doua exceptii: Finlanda si Polonia. Din aceste motive, aceasta regiune are anumite specificitati.
Pe de alta parte nu poti spune ca ceva ce s-a intamplat in trecut va ramane pentru totdeauna. Nimic nu este vesnic, istoria se dezvolta si as vrea sa compar URSS cu fosta Iugoslavie.
Acum, in locul celor foste sase republici din federatia iugoslava, exista statele Slovenia, Croatia, Bosnia Hertegovina, Macedonia si Serbia, cu Muntenegru hotarat sa devina independent si un Kosovo care are un statut special si nimeni nu stie ce se va intampla. Acum avem o situatie similara pe teritoriile sovietice.
Serbia a acceptat aceste schimbari, a acceptat Slovenia, Croatia, Macedonia, Bosnia, mai au acum ceva probleme, cum sa digere situatia cu Muntenegru si Kosovo. La fel este acum si cu Rusia. As spune ca imperiilor le ia ceva mai mult timp sa digere o noua situatie.
Presedintele Putin, din motive evidente, in cadrul politicii sale de reorganizare a Federatiei Ruse, trebuie sa redefineasca politica fata de fostele republici ale URSS.
Mi se pare ca relatia dintre Rusia si Kirghiztan, unde se desfasoara acum o situatie impredictibila, este in mod real mult mai echilibrata decat cu Ucraina. Lectia a fost invatata si Rusia reactioneaza acum intr-un mod rezonabil fata de ce se intampla in Kirghizstan.
Din punctul meu de vedere, daca as fi fost consilier pentru o fosta republica sovietica le-as fi spus sa stabileasca relatii bilaterale cu Rusia intr-un mod optim, ca parteneri independenti.
Mi se pare ca acest proces de acceptare s-a initiat deja in Ucraina dupa intalnirea dintre Putin si Iuscenko. Pentru mine Kirghiztanul este un semnal si o dovada a unei noi abordari.
In legatura cu sfarsitul CSI. O comunitate a statelor independente si suverane poate continua. De exemplu comunitatea britanica exista, insa nimeni nu le spune membrilor ca sunt obligati sa urmeze politica Marii Britanii.
Marea Britanie si Irlanda au abordari diferite, insa in acelasi timp sunt foarte apropiate. India face parte din comunitate, insa nu urmeaza politicile britanice.
O comunitate inseamna in primul rand parteneriat.
Ziua: Au trecut mai mult de 60 de ani de la evenimentele din padurea Katyn si de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Credeti ca tarile afectate de acest pact ar trebui sa dezvolte o actiune comuna prin care sa ceara Gemaniei si Rusiei sa-l denunte?
Adam Rotfeld: Aceasta este o alta poveste: istoria este un proces, iar un proces este asemanator unui lant. Cand Putin a fost in Slovacia a declarat ca pactul Ribbentrop-Molotov a fost urmarea intelegerii de la München, care, la randul ei, era urmarea a altceva. Exista mai multe stadii intr-un proces.
Rusia si Polonia au fost capabile sa gaseasca un limbaj comun pentru condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov la inceputul anilor '90. Acesta nu putea fi justificat in nici un fel.
Ceea ce a facut Rusia in legatura cu ceea ce s-a intamplat in padurile de la Katyn, unde au fost executati ofiteri polonezi, a fost o reactie foarte rationala si corecta din punct de vedere moral: documentul produs de MAE rus e o urmare a unei analize serioase a documentelor din arhive, si in care se arata ca ofiterii polonezi au fost victime ale crimelor totalitarismului.
As vrea sa spun ca istoria ar trebui sa fie vazuta ca o lectie si nu ar trebui sa devenim prizonierii trecutului, ar trebui sa gasim filosofia comuna in evaluarea celor intamplate. Nu cred ca este nevoie de o actiune comuna pentru a cere Germaniei si Rusiei sa denunte Pactul, acesta a fost denuntat de mai multe ori in trecut, nu mai este nevoie de asa ceva.
Din punctul meu de vedere nu e nevoie de astfel de actiuni comune.
"Cel mai important act politic polonez a fost crestinarea Poloniei"
Ziua: Cum si-ar putea impartasi Polonia Romaniei experienta de integrare europeana?
Adam Rotfeld: Cel mai important act politic polonez a avut loc acum o mie de ani, cand s-a luat decizia de crestinare a Poloniei, iar aceasta orientare catre Occident a fost urmata pe tot parcursul istoriei.
As compara decizia de aderare la UE cu aceasta decizie. Pentru Romania este la fel de important sa inteleaga ca aceasta decizie nu se compara cu alte decizii, este una strategica pentru viitorul Romaniei.
In acelasi timp este si o decizie dureroasa: pentru natiunile noastre e probabil mai dureroasa decat pentru natiunile occidentale. Si asta din cauza istoriei noastre mai complicate, din cauza ca suveranitatea inseamna altceva pentru statele din estul Europei, deoarece ne-am pierdut suveranitatea de mai multe ori sub atacurile vecinilor nostri.
Insa in acelasi timp vreau sa va zic ca cei care spun ca prin aderare se pierde suveranitatea gresesc, deoarece suveranitatea noastra se ridica la un alt nivel: avem mult mai multe instrumente pentru a ne dezvolta in cadrul UE. Modernizarea, dezvoltarea si posibilitatea de a fi in siguranta fara a folosi armele au loc in cadrul UE.
Romania trebuie sa inteleaga ca va castiga o valoare adaugata prin aderarea la un grup de state organizate si dezvoltate.
Ziua: Romania si Polonia au fost acuzate de mai multe ori ca ar fi "caii troieni" americani in Europa. Cum comentati aceasta afirmatie si cum vedeti viitorul trupelor poloneze in Irak?
Adam Rotfeld: Nu este o comparatie fericita. In primul rand as vrea sa spun ca Polonia are o relatie foarte apropiata cu SUA si cred ca este aceeasi situatie cu Romania, din cate stiu Romania este foarte orientata catre imbunatatirea relatiei cu SUA. Insa este adevarat ca noi nu reprezentam interesele SUA, noi facem ce este mai bine pentru Polonia.
Cei care vorbesc despre Polonia si Romania in calitate de cai troieni considera ca e o alegere intre SUA si UE. Vreau sa spun ca presedintele polonez a comparat aceasta situatie cu aceea a copiilor intrebati pe cine iubesc mai mult, pe mama sau pe tata? iar copii nu stiu cum sa explice ca au nevoie de amandoi parintii.
Din punctul meu de vedere aceasta e o intrebare infantila cauzata de o comparatie infantila. Nici Romania, nici Polonia nu sunt cai troieni, nu au nici intentia, nici planurile pentru asa ceva.
Atat Romania, cat si Polonia sunt interesate de promovarea unei politici nationale optime care inseamna dezvoltarea unei relatii cat mai bune cu SUA si sa fie o parte integranta din UE.
Inseamna ca relatia transatlantica nu poate fi vazuta ca o contradictie intre Europa si SUA. In presa poloneza am vazut ieri un analist care spunea ca Europa nu mai are nevoie de SUA si SUA nu are nevoie de Europa, iar aceasta este o abordare gresita si naiva.
Presedintele Bush a decis sa vina in Europa la inceputul acestui an si a initiat un nou val al politicii americane fata de Europa.
Este imposibil pentru America sa-si atinga scopurile globale in lipsa Europei, iar Europa fara America va fi marginalizata. Acest tip de comparatii sunt specifice pentru cei care vor sa fie atractivi in prezentarile lor, insa sacrifica esenta adevarului.
In legatura cu Irakul: apreciem dorinta Romaniei de a coopera cu noi si partenerii din Irak. Din punctul nostru de vedere, ceea ce facem noi in Irak este subestimat de criticii nostri.
Rezultatele lectiei irakiene sunt pozitive: schimbarile sunt vizibile in intreaga regiune, iar tarile vecine devin interesate de procesul de transformare.
Sunt sigur ca intr-o perioada scurta situatia din intreaga regiune va fi mult mai buna. In ceea ce priveste situatia militara; trupele noastre vor sta in Irak pana in 2005.
Noul mandat va fi negociat cu guvernul irakian. Noi dorim irakizarea fortelor de securitate din Irak, irakienii sa preia sarcinile de securitate. Nu intentionam sa ramanem in Irak.
Ziua: Cum comentati rapirea celor trei jurnalisti romani?
Adam Rotfeld: Suntem convinsi ca partenerii nostri din Irak vor face tot posibilul pentru a-i aduce teferi inapoi. Este o situatie tragica, insa pot sa va spun ca eforturile comune sunt directionate in a-i aduce inapoi.
George DAMIAN, Victor RONCEA
