Puscariile psihiatrice

de     Prezent
Vineri, 5 mai 2006, 0:00



Unul dintre cele cinci domenii sensibile in pregatirea pentru aderare - nominalizat in aprilie 2006 de catre ministrul integrarii, Anca Boagiu, in raportul catre UE - este sanatatea mintala. Practic, guvernul recunoaste ca psihiatria este una dintre buturugile (aparent) mici, care ar putea pune probleme aderarii Romaniei la UE.

De 15 ani, lipsa banilor si a personalului de specialitate sint explicatiile date de autoritati pentru starea jalnica a stabilimentelor psihiatrice. De lipsa de respect fata de pacienti si de mentalitati, nu vorbeste nimeni. Reporterii „Prezent" au testat, incognito, regimul bolnavilor in spitalele de psihiatrie.

Au gasit si spitale decente, unde drepturile pacientilor sint respectate, dar si multe dintre spitale, unde „nebunii" - asa cum inca le spune toata lumea - sint tratati, in continuare, ca in Evul Mediu. Timp in care Romania bate la portile UE.

Problemele psihiatriei romanesti nu sint noi. Inca din 1990, an de an, organizatiile internationale pentru drepturile omului semnaleaza situatia precara si abuzurile asupra bolnavilor romani. De fiecare data, autoritatile de la Bucuresti si-au luat angajamente pe care nu le-au respectat.

Mare lucru nu pare sa se fi schimbat, fapt constatat pe pielea lor de reporterii „Prezent", intr-un tur incognito prin citeva spitale si sanatorii.

SAPUNARI: USI LEGATE CU LANTURI
Spitalul de Psihiatrie Sapunari, din judetul Calarasi. La prima vedere, din exterior, institutia pare decenta, zugravita albastru, cu multa verdeata, cu un parculet ingrijit, numai bun pentru relaxare. La usa, un infirmier imbrinceste un pacient „aghezmuit", explicindu-i la modul cel mai vulgar cu putinta ca alcoolul nu-i face bine: „mai dute, ma, in ....., ca o sa mori daca mai bei".

Parterul si etajul unu arata cit de cit normal, relativ curat si ingrijit. Urcam la etajul doi, sa vedem conditiile de viata ale bolnavilor. Si ne ingrozim la vederea unor pereti scorojiti si crapati si a unor usi legate cu lanturi. Cit despre toalete, n-avem nici macar curajul sa le privim, daramite sa le folosim. Mergem spre un alt corp al spitalului si intram la toaleta si la dusuri.

Zidurile au fost cindva, demult, pavate cu faianta. Acum au mai ramas maximum doua placi pe metru patrat. Robinetele si toaletele sint galbene, iar in mijloc este amplasat un jgheab din metal ruginit. Ne-am lamurit cum e cu conditiile de viata, insa, dorim sa vedem cum sint tratati, efectiv, pacientii.

Asa ca, revenim la acelasi spital, putin dupa miezul noptii, cu o trimitere pe numele unuia dintre reporteri. Batem la usa pret de cinci minute, dupa care ne ia „in primire" un infirmier abia trezit din somn, care se duce sa o trezeasca si pe asistenta. Unul dintre noi explica asistentei ca „rubedenia" sa (celalalt reporter) are crize repetate si doreste sa-l interneze.

Foarte banuitoare, asistenta ne spune ca domnul doctor doarme si nu are locuri sa ne tina pina dimineata.

CRIZA „CALMATA " CU DOUA DIAZEPAME
Dupa indelungi insistente, sintem cazati intr-un salon cu cinci pacienti resemnati cu boala si soarta lor si doua pisici nelinistite. Avem nevoie la toaleta. In grupul sanitar pe care il vizitasem ziua, un pacient care stie sa tunda isi exercita meseria. Clientul? Un „coleg" de suferinta. Pretul? Cinci tigari.

Un alt bolnav, care se deplaseaza cu greutate, sta pe toaleta de un sfert de ceas, asteptind sa fie ajutat de vecinul de pat. De infirmier, nici urma. Dupa aproape doua ore, apare in salon si medicul, care ne intreaba de ce sintem acolo. Ii spunem ca ne-a trimis Demiurgul, sa scapam tara de comunisti. Doctorul ne tine hangul: „Si eu astept asta de o viata".

Somnoros, ne prescrie doua Diazepame, dupa care se reintoarce la treaba (somnul) lui.

GALATI: FOAME, PRINTRE GRATII SI GEAMURI SPARTE
La Spitalul de Psihiatrie din Galati, bolnavii sint mai agitati si mai nemultumiti de traiul lor. Inca de la intrare, citiva pacienti ne iau in primire, extrem de insistenti: „Da-mi si mie o tigare, da-mi si mie cinci mii!". La numai citiva pasi de poarta, se afla un salon cu gratii ruginite si fara geamuri.

Dupa gratii se ingramadesc vreo opt bolnavi, uitati de lume, o parte din ei vineti la ochi, imbracati in haine ponosite si rupte. Disperati, ei se urca pe doua din cele patru paturi din camera si cer tigari sau ceva de mincare. Observam ca paturile n-au lenjerie. Si nici macar saltele.

De dupa gratii, pacientii ii striga infirmierului ca este ora mesei si incep sa tipe, ba chiar sa devina violenti verbal. Chiar si cu noi, fiindca nu avem sa le dam de nici unele. Intram in cladire si urcam cu teama pe o scara din lemn. Pare gata-gata sa se darime. La etaj, sint ziduri cu tencuiala cazuta, usi rupte, lacate ca la penitenciar si geamuri lipsa.

O infirmiera ne descopera si ne trimite la camera de garda. In alta cladire, unde este camera de garda, se afla si „clubul". Acolo, vreo douazeci de pacienti se uita extrem de atenti la un televizor pe canalul „Taraf" TV. Unii mai gasesc puterea sa mai si zimbeasca. Cum ne zaresc, cer mincare si tigari. Asta fac ori de cite ori vad o fata noua.

Nu incercam sa ne internam, ne multumim cu „pulsul" obtinut dupa o tura prin spital.

MOCREA: SPITALUL RUINA
In drum spre spitalul din localitatea aradeana Mocrea, imaginea despre starea sistemului sanitar romanesc in secolul 21 ne este completata de o secventa demna de pelicula unui cineast de talia lui Emir Kusturica: dinspre Arad spre Ineu trece o „Dacie" papuc ce transporta un cadavru acoperit cu o patura rupta, incaltat cu doi pantofi diferiti, care pantofi atirna din masina.

La Spitalul din Ineu, primim un raspuns sec din partea personalului medical: „Este un inecat, l-am adus si noi cum am putut. Dupa acest episod, suporta m mai usor, parca, socul vizitei la Spitalul Mocrea, cunoscut atit de presa, cit si de societatea civila, drept unul dintre cele mai jalnice asezaminte psihiatrice din Romania.

Constatam ca aproape nimic nu s-a schimbat fata de imaginea creionata anterior in mass-media. Multi pacienti dau tircoale parcarilor si se ofera sa spele parbrizele masinilor, la schimb cu multrivnitele tigari sau „ceva", un fel de mincare nenumit. Interiorul spitalului arata dezastruos. Peretii sint decojiti, mirosul de igrasie, combinat cu cel al fecalelor, este insuportabil.

Vedem bucati de tencuiala cazute pe un perimetru de mai mult de zece metri. Sint saloane cu pacienti care stau cite doi in pat. Toaletele arata deplorabil, greu de descris in cuvinte. Scurta vizita, pe fundalul urletelor pacientilor, e de-a dreptul inspaimintatoare. Urlete se aud de ani de zile, dar ele n-au schimbat nimic.

Pacientii de la Mocrea sint uitati de societate, de cei dragi, dar si de cei care-i au, teoretic, in ingrijire. Practic, ca-n vorba romanului, „Cel de Sus cu mila, scapa cine poate" din iadul de la Mocrea.

RAPOARTE SI SEMNALE DE ALARMA, FARA EFECT
In urma cu un an si jumatate, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) atragea atentia intr-un raport asupra situatiei de la Mocrea.

„Viata celor 120 de pacienti internati in spitalul de Psihiatrie Mocrea poate fi pusa in pericol din cauza lipsei tratamentelor si ingrijirilor de specialitate, precum si din cauza temperaturilor scazute din saloane si alimentatiei sarace in calorii", notau autorii raportului CRJ.

Ziduri darimate, instalatii sanitare precare, podele de lemn, improprii pentru o unitate medicala, cite doi-trei pacienti ghemuit i in acelasi pat. Aceasta era imaginea unui spital din Romania anului 2004, candidata la integrarea in UE. Si media prezenta, atunci, imagini de cosmar de la Mocrea. Reporterii „Prezent" confirma ca la Mocrea nu s-a schimbat nimic.

POROSCHIA: RENASCUT DIN CENUSA
In periplul nostru am intilnit, totusi, si spitale care-si merita numele. Spitalul Poroschia din judetul Teleorman - cu o istorie speciala - este unul dintre ele. Acum cinci ani, presa a prezentat imagini de cosmar din acest spital, cu pacienti legati cu lanturi de pat, condamnati la frig si foamete.

Ministerul Sanatatii a ordonat inchiderea spitalului, insa angajatii, cu un nou director, si-au donat salariile, au obtinut sponsorizari si ajutoare neguvernamentale de la diferite fundatii si au dat o cu totul alta fata institut iei. Gresie, faianta, termopane, mobilier nou, rezerve decente si sisteme de incalzire moderne. Totusi, nici aici nu este totul roz.

Pacientii nu pot sta internati mai mult de paisprezece zile pe luna. „Doar atit plateste Casa de Sanatate", ne explica Samuel Calota, directorul spitalului. „Chiar daca nu se fac bine, trebuie sa-i dam afara. Nu avem o sectie de cronici. Cindva, am avut, dar acum apartine firmei McMoni’s".

Aceasta sectie, preluata de McMoni’s, se afla in comuna Cervenia si era spital inca din timpul banesei Safta Brincoveanu.

McMONI’S A TRAS OBLOANELE LA CERVENIA
Lasat prin legat testamentar de catre Safta Brincoveanu pentru spitalul din Poroschia, in domeniul de la Cervenia au functionat, pina in anul 1994, o ferma, din uzufructul careia puteau fi hraniti decent, pacientii, si un pavilion de bolnavi cronici.

Spitalul a fost lasat sa functioneze dupa regulile instituite de baneasa Brincoveanu chiar si in perioada comunista, fiind administrat de epitropii bisericii „Domnita Ba- lasa" din Bucuresti.

In 1994 insa, la citeva sute de ani, testamentul a fost incalcat: domeniul Cervenia a fost incredintat firmei McMoni’s, care a desfiintat spitalul si a folosit in scopuri private cele aproximativ o suta de hectare de teren agricol. Administratorii firmei McMoni’s au construit sediul si acareturile necesare administrarii fermei dobindite si mai au in plan sa puna bazele unui hipodrom.

Administratorii bisericesti care au semnat acel act sint academicianul Constantin Balaceanu Stolnici, inginerul Ioan Hagi Moscu si parohul bisericii „Domnit a Balasa", Pavel Zuzu.

BLESTEMUL BANESEI SAFTA BRINCOVEANU
Documentul a fost „iscalit" de catre parti, in ciuda testamentului care instituie prevederi clare, dar si un blestem pentru cei care ar indra zni sa-l incalce. „Nici eforul, nici epitropii, nici Stapinirea, nici nimeni din neamul nostru sa nu fie volnic sa instraineze vreo mosie sau macar parte dintrinsa, sau vreun acaret, nici cu schimb, fie macar de inzecit folos, nici cu vreun alt mijloc.

Ci vor raminea acele mosii in veci nestramutate de la spital, si de la sfinta biserica, fiind date danie pentru pomenirea stramosilor nostri si in veci a sufletelor noastre. Iar la impotriva, cel ce va instraina sa fie departat de la fata lui Hristos si socotit in veci hrapitor de cele sfinte".

Dar cine mai crede astazi in blesteme sau in cuvintele strabunilor? Mai ales cind este vorba de peste 100 de hectare intr-una din cele mai manoase zone din Cimpia Romana.

CURSA CONTRACRONOMETRU
Declaratia publica a ministrului Anca Boagiu despre problemele pe care le-ar putea provoca starea psihiatriei in contextul aderarii la UE nu este primul semnal de alarma. Imediat dupa raportul de tara din octombrie 2005, in noiembrie 2005, una din cele 14 scrisori de avertizare pentru Romania viza situatia persoanelor cu handicap si a bolnavilor psihic.

Citeva zile mai tirziu, senatorul Gyorgy Frunda, presedintele Comisiei pentru Drepturile Omului, confirma concluziile celui mai recent raport „Amnesty International": bolnavii psihic din Romania sint tinuti intr-un regim de cvasi-detentie. Senatorul declara atunci ca se impune adoptarea de urgenta a unei legi care sa reglementeze situatia acestor bolnavi.

In ianuarie 2006, Ministerul Sanatatii a inceput un proiect pentru care nu are inca bani, dar ii asteapta de la Uniunea Europeana. E vorba de constituirea unui Comitet Intersectorial de Coordonare in Sanatate Mintala, care va avea misiunea de a reforma sistemul de ingrijire a persoanelor bolnave psihic, dar si de a supraveghea respectarea drepturilor celor cu tulburari mintale.

Din cadrul Comitetului Intersectorial vor face parte, pe linga delegatii autoritatilor sanitare, reprezentanti ai Presedintiei si Guvernului, ai societatii civile, ai companiilor private etc.. Reprezentant ii Delegatiei Uniunii Europene la Bucuresti vor avea statut de observatori activi ai acestui comitet.

Solutiile negociate de Anca Boagiu cu oficialii UE pentru iesirea psihiatriei romanesti din impasul ultimilor 15 ani sint infiintarea unei structuri in Ministerul Sanatatii care sa se ocupe doar de aseza- mintele de sanatate mintala si semnarea de catre Ministerul Finantelor a unui memorandum privind finantarea spitalelor psihiatrice si defalcarea sumelor pe fiecare unitate in parte.

PLANURI DA, BANI BA
In Romania exista 37 de spitale de boli mintale si 75 de sectii de psihiatrie in alte unitati sanitare. Numarul de paturi rezervat persoanelor care sufera de afectiuni psihice este de 16.700. Peste 700 de medici psihiatri lucreaza in spitale si aproximativ 250 in ambulatoriu. Acestora li se adauga 4.450 de asistente medicale si 412 psihologi si asistenti sociali.

In evidente, exista peste 206.000 de bolnavi psihic cronici. Multe dintre spitalele de psihiatrie functioneaza in foste unitati militare sau in vechi conace boieresti, in cladiri improprii, construite in alte scopuri decit sa asigure conditii decente unor bolnavi.

Tratamentul persoanelor cu probleme mintale se face cu doar 6.000 de lei vechi pe zi si exista un deficit foarte mare de personal specializat. Un bolnav maninca de cel mult 70.000 de lei vechi pe zi.

Acesta este diagnosticul psihiatriei romanes ti, pus de catre doctorul Andrei Radu, in urma unei cercetari aplicate, prezentate in toamna anului 2005 in cadrul Conferintei Nationale „Monitorizarea si Evaluarea Bolilor Netransmisibile in Romania". „Spitalul Padureni Grajduri din Iasi are sediul intr-o fosta unitate militara, iar Spitalul Podrega din Boto- sani functioneaza intr-un fost conac.

In Botosani, cineva a avut buna- vointa de a imparti puscaria in doua, pentru a da jumatate din cladire si unui spital de boli nervoase", sint doar citeva din exemplele doctorului Radu, medicul psihiatru. Alta chestiune punctata de el este medicat ia pacientilor.

„S-a constatat, de pilda, ca finantarea pentru medicamentele unui bolnav internat la Spitalul de Psihiatrie din Radauti este de 6.465 de lei vechi pe zi, iar la Burdujeni, intr-un spital cu numai doi medici, tratamentul unui bolnav ajunge la 13.365 de lei pe zi".

„AR MAI FI NEVOIE DE 750 DE MEDICI PSIHIATRI"
Purtatorul de cuvint al ministrului Sanatatii, Oana Grigore, spune ca lucrurile sint pe drumul cel bun. „Anul acesta a fost marita de cinci ori suma alocata celor sase spitale de maxima siguranta. De la 20 de miliarde de lei vechi, anul trecut, la 100 pentru anul in curs", sustine Grigore.

Tot ea apreciaza ca, pentru a redresa situatia, „ar mai fi nevoie de circa 750 de medici psihiatri, dintre care 160 in ambulatoriu. Cu toate ca Ministerul Sanatatii a marit suma de bani destinata psihiatriei, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, nu da nici un leu in plus fata de anul trecut. Directorii de spitale de boli psihice isi vor imparti aceleasi 2.200 de miliarde de lei vechi.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


2195 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    de la galati (Marţi, 1 septembrie 2009, 1:38)

    cunoscator [anonim]

    nu stiu cine a scris articolul asta dar sigur mananca kkt pt ca in 2006 inca de la intrare te intampina doar la cativa metri de poarta sectia de chirurgie care daca nu ma insel era chiar goala ca se muta la spitalul judetean, iar paturile posibil sa nu fi avut nici macar saltele pt ca asa cum spuneam sectia era goala. si pt ca cel care a scris evident nu a fost acolo... nu exista in tot spitalul saloane cu 4 paturi decat poate pe nevroze acolo unde stau pacientii ca la pensiune si imbracati de cele mai multe ori in civil iar de poarta pijamale sunt personale. plus ca spitalul nu are niciunde scari de lemn si nici etaj la nici o sectie iar peretii sunt toti faiantati, iar lacate nu se gasesc nici macar la vestiare pt ca nu e cazul. singurul lucru adevarat e intradevar ca daca s-a intalnit cu vreun pacient acela cu siguranta ia cerut tigari sau bani pt ca din nefericire astea nu sunt trecute in foaia de observatie ... ca tratament...
    asa ca domnule ar trebui sa te mai informezi... se vede treaba ca nu ai vazut spitalul asta decat de la poarta!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by