The Economist: Foamea de creiere incepe sa muste

de A.V.     HotNews.ro
Luni, 22 octombrie 2007, 0:00



De obicei judecatile de bun simt dau gres in privinta Europei. Putini au crezut intr-o atat de rapida topire a calotei glaciare comuniste, in 1989. Ratele de crestere de astazi pareau inimaginabile la inceputul anilor 1990. Cu siguranta, nimic nu ar putea deraia acum marea locomotiva a cresterii economice.

De fapt, ar fi ceva: lipsa creierelor, se arata intr-o analiza The Economist, citata de Rador. Pana acum, regiunea a beneficiat de pe urma avantajelor impletite ale costurilor mici ale muncii - castig pervers de pe urma proastei administrari comuniste - si integrarii economice rapide cu jumatatea bogata a continentului.

Acum, marea provocare nu consta in a deveni mai eficient pentru a fi mai ieftin, ci in a inova pentru a fi mai bun. Aceasta depinde in primul rand de calitaeta si cantitatea creierelor disponibile. Termenul dezagreabil de jargon pe care-l folosesc economistii pentru a defini puterea mintii este "capital uman".

Un nou studiu al institutului incisiv de la Bruxelles "Lisbon Council" evidentiaza unele tendinte rau prevestitoare. Estul ex-comunist al UE are intreprinderi inapoiate, o perspectiva demografica ingrozitoare si, in cea mai mare parte, universitati depasite. O secatuire a creierelor ar putea fi ireversibila.

Studiul ar trebui sa constituie o lectura obligatorie pentru politicienii incapatanati, complezenti si certareti ai Europei de est. Doar doua tari sunt deasupra mediei vest-europene: Slovenia, datorita bogatiei sale, si Turcia, din cauza ratei explozive a natalitatii. Pentru majoritatea celorlalti, deficitul de capital uman este mare si probabil se va amplifica.

Un factor cuantificat de studiu este asigurarea capitalului uman, semnificand inteligenta creata de parinti, invatamantul formal si cursuri de pregatire si de deprinderile create la locul de munca.

Aici, Slovenia troneaza deasupra celorlalti cu aproximativ 156.000 de dolari investiti in fiecare persoana angajata, fata de Slovacia, Romania si Bulgaria, fiecare oferind mai putin de jumatate din aceasta suma. Pentru Europa occidentala, aceasta cifra se ridica la peste 240.000 de dolari.

Europa bogata foloseste de asemenea o parte mai mare din inteligenta sa disponibila deoarece are mai multi oameni in forta de munca si ii pastreaza mai mult timp ocupati. Dimpotriva, Croatia, Polonia si Slovacia au scoruri deosebit de slabe la acest capitol.

Angajatii Europei de vest sunt totodata mai bine conectati: fiecare nou stat membru este sub media occidentala a penetrarii internet si toate cu exceptia Estoniei si Sloveniei treneaza la capitolul administratie electronica.

Rezultatul sare in ochi. Doar Slovenia, cu 42 de patente la 1 milion de locuitori in perioada 2000-2003 se apropie intrucatva de media vest-europeana de 200. Numai Slovenia, Republica Ceha si Croatia cheltuiesc macar jumatate din proportia de 2,2% din PIB alocata de Europa occidentala pentru cercetare si dezvoltare. Situatia nu este fara speranta.

In masura in care comparatiile internationale (care sunt remarcabil de inselatoare) pot fi crezute, educatia secundara in majoritatea tarilor foste comuniste se ridica la nivelurile vest-europene. De fapt, Estonia si Republica Ceha au rezultate mai bune decat orice tara europeana cu exceptia Finlandei si a Olandei. Reformele invatamantului din Ungaria, Slovacia si Slovenia au dat si ele roade.

Dar acesta este abia inceputul. Tarile ex-comuniste au nevoie de reforma radicala a invatamantului superior; la cosul de gunoi trebuie sa ajunga vechile birocratii ale perioadei comuniste cu gandirile lor monopoliste, functionaresti si cu aversiunea fata de risc.

Acest lucru va fi greu: oamenii care au cea mai mare nevoie sa se schimbe, din ministerele invatamantului si rectoratele universitatilor, sunt cei care au decizia. In al doilea rand, educarea tinerilor nu este suficienta: perspectiva demografica precara face necesar ca oamenii de toate varstele sa deprinda noi aptitudini si sa-si continue activitatea mai mult timp.

"Orice lucrator mai tanar de 65 de ani este... mult prea pretios pentru a fi pensionat anticipat", afirma studiul.

In lipsa unor astfel de reforme, cele doua jumatati ale Europei vor inceta convergenta si vor incepe divergenta. Tarile sarace sunt locuri neatragatoare pentru inovatii, cu servicii publice proaste, locuri de munca dezagreabile si o perspectiva intunecata. Astfel ca raman sarace si imbatranesc inainte de a se imbogati.

Fara introducerea unor schimbari substantiale cat mai curand, aceasta este soarta care asteapta majoritatea tarilor ex-comuniste: trista pentru ele, dar rea si pentru Europa occidentala.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


67 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by