ZIUA de Cluj: Domnule Tismaneanu, cand va fi finalizat, practic, demersul Dumneavoastra?

Cred ca ne vom tine de cuvant, este ceea ce ni s-a cerut prin mandatul pe care l-a primit comisia pe care o conduc, mi-amintesc perfect cuvintele, Comisia Prezidentiala va elabora o sinteza coerenta si riguroasa privitoare la principalele institutii, metode si personalitati care au facut posibile abuzurile si crimele epocii comuniste, citez perfect, cred.

Scopul este, evident, si unul de modificare, la nivelul propunerilor, pentru ca nici pre-sedintele tarii nu poate modifica legile, dar poate propune modificari de legi.

Deci noi vom solicita presedintelui o serie de interventii in viata publica, pe teme legate, in primul rand, de condamnarea comunismului, in al doilea rand, de memorializarea comunismului si a ceea ce a reprezentat, eventual un muzeu in centrul Bucurestiului.

Aceasta, ca un omagiu pentru ce au facut colegii nostri la Sighet, dat fiind faptul ca domnul Romulus Rusan este membru al comisiei prezidentiale, iar cercetatorii legati de Academia Civica fac parte si din Memorialul de la Sighet, si din grupul de experti ai Comisiei prezidentiale.

Am ajuns la capatul drumului si pot sa spun ca am facut acest lucru deliberat, de a nu face tapaj pe numele expertilor, si mi-am purtat crucea de unul singur, mai mult sau mai putin, acceptand ca eu sa fiu tinta tuturor atacurilor si sa-i las pe oamenii aceia sa-si faca treaba.

O sa apara raportul, raportul ni-l vom asuma cu totii sau, daca va fi cineva care nu si-l asuma, e dreptul acelei persoane, dar cred ca exista in general un consens. S-a discutat pe larg despre introducere si despre propuneri, acuma ne aflam pe drumul acesta.

Deci vreau sa reiau ce am spus, va fi in primul rand condamnare pentru - cred eu - crime impotriva umanitatii - ma grabesc sa adaug, nu din perspectiva juridica, pentru ca acolo lucrurile sunt foarte complicate, dar din perspectiva politica si morala. In final, vor fi asumate de catre seful statului.

Am avut o discutie de o ora cu presedintele Basescu acum cateva zile, si este mai dispus decat oricand sa faca din acest lucru un element central al mandatului sau prezidential. Deci memorializare, legislatie, arhive si educatie. Fiecare din ele e o finalizare.

Haideti sa explicam un pic pentru cititorii ZIUA de Cluj ce ar insemna, sa spunem, un punct care este palpabil, cel al legislatiei, pentru ca multa lume, probabil, o sa citeasca un raport de condamnare. Nu exista cultura politica necesara a maselor. La modul palpabil, ce inseamna in legislatie o condamnare a comunismului?

Exista propuneri foarte precise care vor fi facute si presedintele mi-a spus ca el si le va insusi doar pe acelea, deci noi putem sa propunem foarte multe lucruri, dar cred ca el are dreptate, doar pe acelea de care e absolut sigur ca vor trece si le va insusi. El chiar vrea ca aceste lucruri sa nu ramana la nivelul vorbelor.

Bun, e vorba de legi care au functionat si care trebuie abrogate sau care n-au fost abrogate pana acum, inclusiv faimoasele legi privind parazitii sociali, care au fost uitate pe drum.

Va dau un exemplu, propunem - nu stiu ce se va intampla - o completa regandire a legii arhivelor care interzice accesul la documente mai recente de 30 de ani care, din punctul de vedere al unei tari care a iesit din comunism, este o aberatie.

Sustinem pro-punerea Ministerului Culturii ca arhivele sa treaca din subordinea exclusiva si monopolizanta a Ministerului de Interne in, nu stiu, poate sa fie impartasita supravegherea, conducerea arhivelor, sau ar trebui scosi complet de sub Ministerul de Interne, sau sa fie sub o tutela cu Ministerul Culturii, sau doar la Ministerul Culturii.

Sau e vorba de un CNSAS pentru comunism? Este necesar un organism de genul asta?

Nu stiu, nu mergem in directia asta, noi vorbim de cooperarea cu diversele institutii care exista, IICC, institutul pentru investigarea crimelor comunismului, este un institut al Academiei pentru studiul totalitarismului, exista sectia de cercetare de la CNSAS, care scoate lucruri foarte importante, l-am laudat si eu prin ceea ce am scris in Cotidianul, au scos acuma doua volume-mamut cu

Securitatea, care au aparut si care-s extraordinar de interesante, documente din istoria Securitatii, exista Academia Civica cu propriul sau grup de cercetare, Institutul Xenopol, deci banuiesc ca exista si aici o sectie a Academiei, la Cluj, care face astfel de cercetari.

Ideea este cooperarea intre ele, eu am mari rezerve legate de supercentralizare si institutii de genul asta, nu sunt convins de ideea aparitiei unei institutii-mamut, ca este neaparat de urmat. Ramane de vazut ce vor spune si colegii mei, am spus-o, si o repet, eu am dreptul la opiniile mele, dar le respect pe ale celorlalti.

Sigur ca in ansamblu, oamenii acestia au acceptat sa faca parte dintr-o comisie condusa si coordonata de mine, ei stiau cam ce au de facut sa nu apara divergente fundamentale la interpretarea per ansamblu a ceea ce inseamna comunismul din Romania. Fiecare insa are expertiza sa si fiecare are domeniul de studiu. Deci, nu vreau sa anticipez mai mult la nivelul legislatiei, dar vor fi propuneri.

Ce inseamna in viata si cariera dumneavoastra tot hiatusul acesta?

Mi-am asumat-o, ca sa zic asa, pe nerasuflate, cand in martie, sfarsit de martie, eram pe malul Oceanului Pacific, in Seattle, si m-a sunat nevasta-mea si mi-a spus ca ai un mesaj de la Washington si doua mesaje de la Bucuresti, de la presedintele Basescu si ti-a lasat un numar de telefon.

Si-am dat telefon acolo si mi s-a spus ca voi fi sunat in cinci minute, sa las un numar de telefon unde pot fi gasit. M-a intrebat Ce faceti, domnule profesor?. I-am spus ca ma uit la Oceanul Pacific. Mi-a spus: A, ce bine e de dumneavoastra, si e frumos. Da, e frumos, si dupa ce mi-a facut propunerea de preluare a comisiei, am spus ca s-a terminat cu Oceanul Pacific in viata mea.

La care presedintele Basescu mi-a spus atunci, lucru pe care i-l reamintesc mereu, si anume: Domnule profesor, in aceasta actiune, eu voi fi total de partea dumneavoastra, dar trebuie sa avem amandoi stomac de otel, pentru ca a anticipat ca nu va fi usor. Deci eu i-am spus ca dumneavoastra ii veti mosteni pe toti adversarii mei si eu ii voi mosteni pe toti adversarii dumneavoastra.

Pe fondul asta, intr-adevar, a fost o alianta intre oameni care nu se iubeau unii cu altii, dar au gasit un adversar comun.

De la PRM?

De la PRM-isti si din pacate de la liderul Tineretului Partidului National Liberal, care a tinut un discurs in Parlamentul Romaniei, care, pentru mine, in chip paradoxal, sub privirile benigne ale presedintelui Camerei, care zic asa nu, avea si el anumite amintiri de familie, a vorbit despre faptul ca e incompatibila numirea mea in fruntea acestei comisii, dat fiind faptul ca vin dintr-o familie

de nomenclaturisti. E ciudat ca eu sunt incompatibil pe o pozitie temporara si neplatita si fara nici un fel de functie in statul roman, eu nu detin nici o functie pentru ca sunt o comisie virtuala, care produc un raport cerut de presedintele tarii, eu nu-s presedintele Camerei Deputatilor, al treilea post din statul roman.

Deci daca lucrurile stau asa, atunci hai sa stabilim, ori mergem pe criterii liberale, si atunci ca in America nu conteaza cine au fost parintii, nimanui nu i-ar fi pasat ca fostul sef al Marelui Stat Major al Armatei americane, generalul Shalikashvili, a avut un tata care a luptat in Vermot.

N-are importanta, este un mod de a gandi care nu este acceptat in structura mentala a societatii americane. Aici s-a jucat, nu stiu cati din oamenii astia credeau, dar se juca o carte de discreditare a propunerii prezidentiale in cadrul unei lupte politice in care eu unul am refuzat sa ma implic.

Probabil v-ati si impus sau trasat anumite coordonate temporare pentru finalizarea proiectului?

Da, la ora actuala suntem in faza in care practic s-au centralizat informatiile de la fiecare om, sunt multe lucruri pe care le-as face altfel in momentul de fata, n-am condus o asemenea comisie pana acum, asa ca de unde sa am experienta. In Romania, din cate stiu eu, a existat o singura alta experienta de comisie prezidentiala, si aia a fost comisia Vizer.

Comisia Vizer a lucrat timp de un an si jumatate, eu am impus ritmul acesta, am vrut ca Romania sa intre in Uniunea Europeana fara balastul ne-condamnarii comunismului.

Noi am lasat deoparte un proiect, aveam un semestru liber, trebuia sa scriu o carte, data de universitatea mea pe baza de competitie, l-am lasat total deoparte, am vorbit cu seful de departament, deci aveam libertatea de a face acest lucru, altfel predam, nu puteam sa vin lunar in Romania, si nu doresc nici adversarilor mei sa traiasca experienta de a veni la fiecare trei-patru saptamani, sa

traversezi Atlanticul, pentru ca in ultima instanta puteam s-o fac, sa ma duc la Paris, puteam sa ma duc la Londra, am prieteni minunati in Romania, dar m-am obisnuit sa-i vad o data pe an, deci nu era nevoie sa vin de cinci ori pe an.

Domnule Tismaneanu, polito-logi aveti in comisie?

Politologi au fost, paradoxal, nu atat de multi, dar in viitor, daca o sa fie o oarecare prelungire a unora din activitatile pe care le gandim...

Dar nu aveti nici o instanta morala.

Da, comisia este ceea ce raspundeam unuia din criticii mei recenti si unde spuneam ca comisia a fost alcatuita ca o comisie seculara si stiintifica, iar nu ca o comisie bazata pe criterii teologic morale.

Noi nu intram in zona teologiei politice sau teologiei morale, nu asta este scopul, am spus nu este o comisie de razbunare si revansa, este o comisie stiintifica, dar al carei raport final va vorbi despre lucruri care nu pot fi scrise de pe un termen pe altul. Aceasta analiza a fost scrisa cu spirit riguros si analitic, cu compasiune pentru victime si cu manie.

Si cu manie, deci nu neg acest lucru. Cine asteapta un raport care sa fie un raport rece si ca nu ne-a pasat, asa cum am descrie niste reactii chimice, nu poate fi vorba de un asemenea lucru.

Vor fi oameni in zona PRM, dar nu numai, dar raportul se opune categoric tendintelor revizioniste si negationiste din Romania con-temporana, de a prezenta comunismul drept altceva decat a fost, pe nume, si-mi asum acest lucru cu oameni, fosti demnitari ai perioadei ceausiste sau altii care idealizeaza perioada Dej.

Deci ii luam pe rand, raspundem de ce nu credem in teza celor doua securitati, de ce nu credem in teza celor doua partide, explicam, sigur, ca teroarea devine diferita in epoca Ceausescu, pana la sfarsit cand e marele masacru, dar altminteri nu mai e teroarea lagarelor de concentrare ale lui Dej, este teroarea internalizata.

Astfel, oamenii au comportamente diferite, lumea intreaga evoluase intr-o alta directie, dupa condamnarea cultului personalitatii lui Stalin, dupa Revolutia maghiara, in perioada primaverii de la Praga, deci lucrurile nu mai mergeau ca in ‘51-’5* Asta nu inseamna ca sistemul si-a schimbat natura.

Teza centrala este ca toate institutiile epocii Ceausescu au fost create in epoca Dej, ca Ceausescu era maestru in a infiinta tot felul de consilii si comitete. Denumirile sunt la sfarsit, unde avem un dictionar. In particular, cu prietenii mei cu care lucram la acest dictionar, ii spunem Dictionarul ticalosilor.