Reprezentantii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADN) au aprobat, in ultima sedinta a Consiliului de Administratie, alocarea a peste 4 milioane de lei pentru realizarea studiilor de prefezabilitate pentru Autostrada urbana Cluj-Napoca - Jucu si Autostrada Tg. Mures-Iasi.
Ambele proiecte, plus drumul expres Turda-Sebes aflat in vizorul CNADN vor asigura racordarea judetului Cluj la principalele magistrale de transport european.
Conform datelor CNADN, autostrada urbana-zona Cluj-Napoca va face legatura intre Autostrada Transilvania, Aeroportul Cluj-Napoca si comuna Jucu, unde se va construi Parcul Industrial Tetarom III destinat investitiei companiei Nokia. Pentru serviciile de proiectare si consultanta necesare acestui obiectiv, CNADN a aprobat alocarea a 1,2 milioane de lei.
La nivel local, atat reprezentantii Directiei Regionale de Drumuri si Poduri, dar si cei ai Consiliului Judetean (CJ) sustin ca nu sunt la curent cu discutiile angajate la Bucuresti. “in momentul incheierii contractului cu Nokia nu a fost emisa nici o pretentie vizavi de construirea unei autostrazi urbane”, a declarat presedintele CJ, Marius Nicoara.
CNAND face favoruri Clujului
“Probabil ca respectivul proiect a fost prins de catre Ministerul Transporturilor in strategia de dezvoltare pentru urmatoarea perioada. Eu, desi am fost la Bucuresti, nu am discutat nici cu premierul, nici cu ministrul Ludovic Orban aceasta chestiune. Asteptam si noi lamuriri”, a adaugat Nicoara.
Amintim ca Regia Autonoma a Drumurilor Judetene de sub tutela CJ a obtinut 2.000.000 de lei pentru executarea lucrarilor la drumurile aferente Parcului Industrial Tetarom III. De asemenea, directorul adjunct al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri (DRDP) Cluj, Teodor Gorcea, a mentionat ca nu stie nimic despre vreo autostrada urbana la Jucu.
“Probabil este vorba despre modernizarile de drumuri europene si de asigurarea legaturii dintre acestea si centurile de ocolire. in acest caz, lucrarile de modernizare a drumului E 576, Cluj-Dej-Bistrita-Suceava sunt deja in derulare.
Este adevarat ca lucrurile merg mai greu si constructorii vor cere o extensie pentru finalizarea lucrarilor, insa drumul de care vorbim este deja inclus la capitolul de reabilitare”, a explicat Gorcea.
Clujul, prins in programul de dezvoltare a retelei rutiere rapide
El a afirmat ca a aflat ieri ca CNADN a aprobat alocarea de fonduri pentru realizarea mai multor studii de prefezabilitate, dintre care prioritar pentru judetul Cluj este cel referitor la Autostrada Moldova care se va lega la Autostrada Transilvania, in zona municipiului Tg-Mures si va asigura legatura intre Transilvania si Moldova.
Pentru acest proiect s-a aprobat deja suma de 3 milioane de lei. Celelalte patru studii de prefezabilitate vizeaza amplasarea unor drumuri expres care sa faca legatura intre Autostrada Transilvania si Coridorul IV (Nadlac-Bucuresti-Constanta), dar si intre cateva centre urbane din sudul si centrul tarii. Este vorba despre drumul expres Oradea-Arad, Sibiu-Fagaras si Craiova-Pitesti.
Tot programul de dezvoltare a retelei rutiere rapide este gandit in asa fel sa asigure legatura intre zona de vest, zone de centru, zona de est si cea de sud a tarii, dar si sa racordeze Romania la zona de Nord a Europei (Coridorul III Pan-European), zona de sud a Europei (Coridorul X Pan-European).
Doar 4% din costuri sunt suportate de la bugetul statului
“Progamul de drumuri expres este in stransa legatura cu cel care priveste constructia centurilor de ocolire a zonelor urbane. Este cazul drumului expres dintre Turda si Sebes. in momentul in care Turda, Aiud si Alba Iulia vor primi finantare pentru rutele de ocolire, se poate vorbi si despre realizarea acestuia.
Lucrarile sunt conjugate, pentru ca banii de la bugetul sunt foarte putini. Constructia unui km de drum rapid costa aproximativ 2,5 milioane de euro. Aceasta este, de fapt, problema. Se dau bani pentru lucrarile de modernizare a drumurilor nationale, bani pentru autostrada, bani pentru centuri. Este deja foarte mult pentru Cluj”, a afirmat Gorcea.
Directorul adjunct al DRDP Cluj a anuntat ca, in urmatoarea perioada, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, se va deplasa la Cluj, tocmai pentru evaluarea obiectivelor de la Cluj prinse in programul national de dezvoltare a retelei rutiere rapide.
Potrivit datelor CNADN, care a avansat un program privind constructia de autostrazi pentru perioada 2007-2013, pentru realizarea programului este necesara o finantare anuala de 1,86 miliarde de euro, valoare ce reprezinta 11,8 din veniturile bugetului de stat aprobat pentru anul acesta, respectiv doar 4% din programul planuit de CNADN.
Autostrada prezinta cel mai inalt grad de separare a circulatiei, fiind rezervata numai traficului auto, cu elemente geometrice care permit realizarea unor debite si viteze mari, in conditii de maxima siguranta (Ex: A2, Bucuresti - Cernavoda).
Autostrazile au doua cai de circulatie unidirectionale, separate printr-o zona mediana, fiecare cu cel putin doua benzi de circulatie, fara incrucisari de nivel cu alte cai de circulatie si accesibile numai in anumite puncte special amenajate.
Autostrazile trebuie sa se incadreze cat mai bine in peisajul regiunii traversate, sa aiba un aspect estetic si sa realizeze un confort optic ridicat.
Autostrazile trebuie sa ocoleasca centrele populate, iar accesul la acestea sa se realizeze numai in anumite locuri amenajate fara incrucisarea fluxurilor de circulatie ale cailor unidirectionale.
Autostrazi urbane - realizeaza legatura intre doua sau mai multe centre urbane, ele fiind proiectate in functie de viteza de proiectare, relieful regiunii si de capacitatea de circulatie pe care trebuie sa o preia in perioada de perspectiva preconizata (Ex: DN1 Bucuresti-Ploiesti)
Drum expres - drum pe patru benzi de circulatie rezervat traficului auto si motocicletelor. Drumurile Expres au doua benzi de circulatie pe un sens (carosabilul acestora este de 14 metri), neseparate de zona mediana, fara benzi de stationare in caz de urgenta, dar cu acostament de 1,5 metri pe fiecare sens de circulatie.
