“Europa este o sarcină la care trebuie să lucrăm încontinuu”, a susținut astăzi Petr Fiala, prim-ministrul Cehiei, în Plenul Parlamentului european, aceleași cuvinte pe care le spunea și Vaclav Havel, primul președinte ceh, în Aachen, în 1996.
De la 1 iulie 2022, Cehia a preluat Președinția rotativă a Consiliului UE, iar, conform tradiției, a prezentat în sesiunea plenară a Parlamentului european prioritățile pentru următoarele 6 luni.
După ce Președinția franceză a gestionat răspunsul european în fața agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Cehia dorește să continue munca realizată de francezi și să se concentreze pe nuanțele și consecințele atacurilor Rusiei: nu avem de-a face doar cu un război militar, ci și cu unul cibernetic, unul în care resursele energetice sunt folosite ca arme și șantaj, unul care generează migrație majoră, dar și o criză alimentară.
Valorile trebuie apărate zi de zi, iar valorile pentru care luptă acum Ucraina au stat și la baza construcției Cehiei pe care o știm astăzi. Din acest motiv, Cehia va conduce Consiliul UE în următoarele 6 luni sub motto-ul „Europa ca sarcină: regândim, reconstruim, re-energizăm” (Europe as a Task: Rethink, Rebuild, Repower), oferind deja câteva indicații asupra elementelor pe care se vor concentra în acest semestru: regândirea unor politici europene strategice, reconstrucția Ucrainei, re-energizarea Uniunii Europene.
Astfel, Cehia va avea 5 priorități pe durata Președinției Consiliului UE.
Gestionarea crizei refugiaților și reconstrucția Ucrainei după război
Țările europene, în special cele aflate la granița cu Ucraina, se confruntă cu cel mai mare val de refugiați de după cel de-al Doilea Război Mondial. Premierul Fiala a anunțat în plen că, pentru fiecare cetățean ceh, Cehia a primit 3 refugiați, devenind țara cu cel mai mare număr de refugiați per cap de locuitor. Sprijinul politic și militar este esențial pentru a înceta acest război, este nevoie de eforturi constante de apărare și sprijin al suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Din acest motiv, Președinția cehă va susține integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei folosind toate programele și fondurile Uniunii Europene, incluzând și înăsprirea sancțiunilor economice împotriva Rusiei, și va propune transferul de fonduri și crearea unei structuri necesare pentru a asista statele membre, organizațiile și societatea civilă care sprijină Ucraina, fie militar, fie umanitar prin gestionarea crizei refugiaților.
Securitatea energetică
A devenit evident o dată cu agresiunea Rusiei că dependența energetică de țări care folosesc comerțul ca șantaj este toxică pentru cetățenii europeni. UE trebuie să devină independentă energetic de gazul și petrolul rusesc, iar în acest sens Președinția cehă va dezvolta o serie de măsuri care să țină UE departe de Rusia: implementarea REPowerEU, dezvoltarea proiectelor europene de interes comun, implementarea reglementărilor privind rezervele de faze, ca să fie suficiente până la iarnă, dar și dezvoltarea de achiziții comune voluntare în sectorul energetic, principiu folosit cu succes pentru a combate pandemia COVID-19. Important de reținut este argumentul premierului Fiala din plen care insistă că decarbonizarea economiei europene merge mână în mână cu independența UE față de gazul rusesc, iar pentru aceasta fiecare stat mebru ar trebui să fie liber să își aleagă mixul energetic. De altfel, poziționarea politică a prim-ministrului care a îndemnat în plen să fie respinsă obiecția privind includerea gazului și nuclearului în taxonomie a luat prin surprindere pe toată lumea, deoarece nu prea se obișnuiește ca Președinția să își înceapă activitatea prin poziționări politice atât de ferme.
Consolidarea capacității de apărare a Europei și securitatea cibernetică
UE a fost considerată mereu o putere soft, dovedindu-și influența prin aplicarea normelor și garantarea drepturilor fundamentale, nu prin afișarea unei forțe militare. Cu toate acestea, războiul a determinat UE să fie conștientă că are nevoie să dezvolte mai mult industria de apărare, să consolideze spațiul cibernetic și să cumpere la comun echipament militar. Totodată, unul dintre aspectele cheie este întărirea parteneriatului UE cu NATO, dar și implementarea Busolei Strategice, documentul care prezintă strategia europeană de politică externă și securitate pentru următorii zece ani. Citeste articolul pana la sfarsit pe Contributors.ro
