"Cu aproximativ o saptamana inaintea primei runde a alegerilor prezidentiale, problemele economice ale Romaniei sunt in primul rand in mintea alegatorilor. Principalii candidati la prezidentiale s-au tinut mai mult de retorica, dar au vorbit putin despre modul exact in care vor aduce tara la o economie sanatoasa", se arata intr-o telegrama a misiunii diplomatice a SUA in Romania neclasificata, dar cu mentiunea "Sensitive". Din context, se intelege ca a fost trimisa in perioada alegerilor prezidentiale din 2009. Subiectul telegramei: "Romania: Campania prezidentiala ofera multa retorica economica, dar putina substanta"
"1. Sumar: Cu aproximativ o saptamana inaintea primei runde a alegerilor prezidentiale, problemele economice ale Romaniei sunt in primul rand in mintea alegatorilor. Principalii candidati la prezidentiale s-au tinut mai mult de retorica, dar au vorbit putin despre modul exact in care vor aduce tara la o economie sanatoasa, cunoscand foarte bine ca pozitia de presedinte implica de fapt putina putere directa pentru a implementa vreuna dintre masurile promise. In cea mai mare parte, recomandarile economice oferite de primii trei candidati - presedintele Traian Basescu (PDL), Mircea Geoana (PSD) si Crin Antonescu (PNL) - se abat foarte putin de la platformele partidelor lor. La nivel general, Geoana ar creste taxele si ar spori cheltuielile guvernului, in timp ce Antonescu pledeaza pentru taierea taxelor si micsorarea guvernului. PDL-ul lui Basescu ar dori sa ocupe locul de mijloc intre aceste doua extreme. In practica, ideologia este intotdeauna data de-o parte de realpolitik in Romania odata ce un scrutin este castigat, iar politicile urmate dupa alegeri vor fi mult mai legate de cel care este numit prim-ministru si de relatia acelei persoane cu presedintele, decat de presedintele insusi. Sfarsitul Sumarului.
2. Deficitul bugetar crescut al guvernului Romaniei a adus politica fiscala in capul agendei. Basescu, probabil dorind o revenire economica mai grabnica, crede ca diminuarea actuala a veniturilor este temporara si ca cota unica de impozitare de 16% si TVA-ul de 19% ar trebui mentinute, cu un TVA posibil majorat la finalul lui 2010 daca veniturile raman scazute. Antonescu sustine linia PNL ca taxele ar trebui micsorate unde este posibil, sugereaza scaderea TVA-ului la 15% si a cotei unice de impozitare la 10%. El propune echilibrarea acestor taieri cu o micsorare dramatica a guvernului. Geoana, in cautarea populatiei rurale si a pensionarilor care raman principalii sustinatori ai PSD-ului, ar sustine o cota progresiva si un TVA mai mic la <
3. In ce priveste politica de energie, expertiza solida a lui Basescu in aceasta zona le-a lasat putine portite de exploatat contracandidatilor sai, desi Geoana a facut declaratii despre nevoia de a se concentra pe conservare intr-un efort de a marca o diferenta intre el si presedintele in exercitiu. Exista o intelegere generala asupra nevoii de diversificare a furnizorilor, toti candidatii sustinand cel putin la nivel retoric gazoductul Nabucco. (Geoana, totusi, are o viziune mult mai nuantata in ce priveste relatiile pe energie cu rusii decat puternicul anti-rus Basescu.) Energia regenerabila, exceptand o scurta mentiune din partea lui Geoana, a primit putina atentie, desi viitoarea sa dezvoltare ar putea sustine securitatea energetica si Uniunea Europeana va face presiuni mai mult ca sigur in aceasta zona in urmatorii ani. In ceea ce priveste productia de energie fara emisii de dioxid de carbon, puterea nucleara are o larga sustinere, Basescu fiind cel mai puternic sustinator al acestei optiuni.
4. Calcaiul lui Ahile in economia romana ramane sectorul subdezvoltat al agriculturii, care angajeaza aproape 30% din populatie (de departe cel mai mare procent din UE), dar care acopera doar 8% din PIB. Faptul ca pamantul este impartit in loturi mici si esecul in adoptarea de tehnici agricole moderne au determinat fluctuatii majore in productie, in fiecare, in functie de vreme. Numeroasa populatie rurala a facut ca acest electorat sa fie o prioritate pentru toti candidatii la presedintie. Antonescu crede ca sustinerea antreprenoriatului si eforturile de a imbunatati accesul la credite comerciale vor ajuta acest sector sa creasca. Basescu, probabil recunoscand ca PIB-ul este afectat in parte de gradul de subocupare de pe piata muncii in sectorul rural, vrea sa gaseasca modalitati de a reduce forta de munca in agricultura si sa transfere surplusul de forta de munca in alte sectoare, desi vine cu putine detalii. Geoana, pe de alta parte, a promis ca va pregati o parte dintre fermieri in noile tehnologii, oferind subventii, instrument care s-a dovedit aducator de voturi, pentru a face viata rurala mai atractiva pentru tinerii fermieri.
5. Nivelul scazut al investitiilor in infrastructura este un alt obstacol general recunoscut in calea cresterii economice a Romaniei. Fondurile europene ar putea fi de folos, insa niciunul dinte partide nu s-a dovedit capabil, atunci cand s-a aflat la guvernare, sa foloseasca la maximum aceasta resursa potentiala. Din fondurile pe care Romania le-a avut la dispozitie incepand din 2005, numai 2,11% au fost furnizate pana la 11 septembrie 2009, cu un volum minuscul, de 0,09%, intrand in proiecte de transport. Atat Basescu, cat si Geoana admit nevoia presanta de imbunatatiri ale infrastructurii, insa ofera putine solutii (pe langa promisiunile ca vor folosi mai bine fondurile UE) pentru a le finanta. Geoana a sugerat un for coordonator mai bun pentru accesarea fondurilor europene, in timp ce actualul guvern PDL a incercat o tactica similara de imbunatatire a ratei slabe de absorbtie inregistrate de Romania, insa cu rezultate modeste. Platforma lui Antonescu evita in mare masura chestiunea investitiilor in infrastructura, atentia indreptandu-se in schimb spre o fiscalitate diminuata. Basescu isi exprima speranta de imbunatatire a navigatiei pe Dunare, in timp ce Geoana promite investitii in drumuri, cai ferate, aeroporturi si cai navigabile.
6. Sistemul de sanatate din Romania sufera in egala masura de lipsa unor resurse suficiente si de coruptia la scara larga, iar candidatii sunt toti dornici sa fie vazuti ca fac ceva in acest sens. Basescu a sustinut o comisie care sa evalueze sistematic sistemul medical, desi putine dintre recomandarile din raportul din 2008 au fost pana acum implementate. El sprijina, de asemenea, o descentralizare crescuta a sistemului de sanatate de stat, integrat vertical, al Romaniei.
Antonescu, cautand voturile din zona rurala, spune ca accesul ar trebui extins si in zona rurala, dar ofera putine planuri concrete. Geoana s-ar uita la guvern pentru a diminua disparitatile din sanatate in cazul populatiei dezavantajate, ar reduce preturile medicamentelor, ar creste salariile in sectorul medical, ar moderniza unitatile. Cu toate acestea, intr-o Romanie care aloca mai putin de 4 procente din PIB pentru sistemul de sanatate in comparatie cu o medie de 8 procente in celelate tari din EU, pentru imbunatatiri reale este nevoie de o infuzie majora de resurse, pe langa reforma administrativa.
7. Decizia recenta a FMI, Comisiei Europene si a Bancii Mondiale da a amana, pana la instalarea unui nou guvern, analiza lor asupra modului in care Romania s-a conformat a reprezentat o grenada aruncata in mijlocul campaniei electorale. Cu transele de finantare amanate acum, toti candidatii principali au intrat intr-o mare hora a acuzatiilor, in efortul de iesi basma curata. Atat Basescu, cat si Geoana au recunoscut importanta atingerii criteriilor FMI, iar PSD a sustinut eforturile din Parlament pentru a permite Guvernului Boc, aflat pe ultima suta a mandatului sau (n.red., "lame-duck" in original), sa depuna bugetul. Cu toate acestea, in conditiile in care Parlamentul are programat de saptamana viitoare, un concediu fara plata ca si masura pentru a face "economii la buget", este putin probabil sa se intample ceva pana dupa alegeri. In timp ce PNL a manifestat in mod traditional cea mai mare ostilitate fata de acordurile cu FMI, Antonescu a promis sustinerea partidului sau pentru actiunile initiale necesare pentru a mentine programul. Oricine este ales presedinte va fi presat sa numeasca un premier si sa lucreze la aprobarea rapida a bugetului pe 2010 pentru a nu prelungi platile din cadrul acordului de imprumut cu FMI.
8. Comentariu: In timp ce ingrijorarile profunde de natura economica ale alegatorilor nu pot fi evitate in acesta campanie, un fapt ramane clar - Presedintele are prea putine parghii directe pentru a inbunatati economia. Aceasta este o consolare prea mica pentru Basescu, care este afectat de asocierea sa cu rezultatele deloc impresionante ale Guvernului PDL condus de Emil Boc. Adevaratul test va fi daca oricare va fi ales va nominaliza un premier cu un plan economic si o abordare pragmatica pentru a urma programul FMI si pentru a scoate Romania din actuala recesiune. La fel ca in urma cu un an, cand partidele imparteau tuturor cadouri electorale in timpul campaniei pentru alegerile parlamentare, chiar daca economia o luase la vale, o atmosfera ireala stapaneste si acesta campanie. Toti candidatii promit alte cheltuieli prezentandu-le ca pe un panaceu pentru multele boli de care sufera Romania, ignorand realitatea cruda a faptului ca acesti bani nu exista. Pentru a ramane in tinta de deficit stabilita cu FMI, Romania va fi nevoita sa taie cheltuielile de la buget cu cel putin 3 procente din PIB, sau peste 8 miliarde de dolari in 2010. Cu toate acestea, vor ramane inca 6 procente deficit bugetar din PIB care trebuie acoperite si ar putea fi nevoie ca reducerea dureroasa a cheltuielilor sa fie insotita de o fiscalitate marita, care sa faciliteze cresterea economica. Nu e de mirare ca nici unul din candidati nu vorbeste prea mult despre asta".
0
0
