Una dintre marile probleme cu care NATO se confruntă este cât de rapid pot ajunge trupele sale de sprijin în orice colț al Alianței, în cazul unui atac din exterior. În cazul României și al unui eventual atac masiv din Rusia, lucrurile nu arată bine.
Forța aliaților NATO, indiferent de mărime și dotări, vine din faptul că orice stat membru atacat are în spate sprijinul necondiționat al armatelor celorlalți aliați. Una dintre marile probleme cu care NATO se confruntă este însă cât de rapid poate ajunge acest sprijin în orice colț al Alianței, în cazul unui atac din exterior. În cazul României și al unui eventual atac masiv din partea Rusiei, lucrurile nu arată bine. Ajutorul NATO ar veni cu mari întârzieri, din cauza lipsei de infrastructură solidă pe căile rutiere, feroviare sau fluviale.
La mai puțin de 500 de kilometri în linie dreaptă de România, Rusia are poziționate zeci de mii de trupe și echipamente militare grele, în Peninsula Crimeea, iar flota ei militară domină Marea Neagră. Tocmai de aceea, oricât de improbabil pare un scenariu în care Rusia ar lua decizia să atace NATO prin România, experții militari nu pot ignora această posibilitate.
Un alt motiv este unul de ordin strategic. O situație atât de periculoasă, încât chiar dacă are mici șanse să se întâmple, trebuie să existe un plan de contingență pentru ea: dacă Rusia ar ajunge cu un atac în România, ar ține în șah întreaga Europă, pe două direcții – sudul și Balcanii, dar și centrul. În cazul unui astfel de atac, NATO ar avea mari probleme în a-și aduce rapid grosul trupelor în sprijinul României, în timp util.
Principalele impedimente sunt infrastructura și comunicațiile precare din regiune, dar și faptul că Rusia are influență în unele puncte de debarcare pentru trupele NATO, arată un raport al experților militari de la organizația americană CEPA, coordonați de generalul american în rezervă Ben Hodges, fostul comandant al trupelor SUA în Europa și un bun cunoscător al regiunii Mării Negre. Scenariul imaginat de experții CEPA ia în calcul o invazie terestră a Rusiei prin România, cu ocuparea unei regiuni cunoscute drept „Poarta Focșanilor". Întinsă pe circa 85 de kilometri pătrați, în județele Vrancea, Galați, Brăila și Buzău, între Râmnicu Sărat, Panciu și cursurile Prutului și Dunării, zona este considerată critică pentru apărarea României.
Partea proastă pentru România, în acest scenariu, este că forțele armate românești, ajutate de măruntele forțe ale NATO prezente în cadrul batalioanelor care deservesc comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est, ar pica în maximum 24 de ore în fața unei invazii a Rusiei, conform unei simulări realizate la Academia Forțelor Terestre de la Sibiu. Forțele de reacție rapidă ale NATO au nevoie de 48-72 de ore pentru a ajunge în orice colț al Alianței. Teoretic, pentru că în practică piedicile de infrastructură și birocrație fac uneori această țintă de timp intangibilă.
