Dupa aproape patru ani de negocieri asupra pragului de detinere de actiuni la Societatile de Investitii Financiare (SIF), Camera Deputatilor a ajuns sa aiba ultimul cuvant. Votul plenului ar putea pune capat disputelor pe marginea pragului, dar, in acelasi timp, ar putea influenta major evolutia titlurilor SIF pe piata de capital.
Orice amanare in privinta unei decizii definitive incurca si mai mult calculele investitorilor in societatile de investitii.
Ordonanta care reglementeaza pragul de detinere la SIF a fost data cu un an in urma, la gramada cu alte reglementari, intre care si „contributia asupra productiei de zahar si igoglucoza". Asta nu inseamna ca Guvernul nu a acordat importanta cuvenita reglementarii cu privire la SIF.
Dimpotriva, Executivul a tratat cu mare atentie problema, dar a preferat sa nu se vada acest lucru din motive intelese doar de cei interesati de atingerea scopului propus. In plina vara (iulie 2005), primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu si fostul ministru al finantelor, Ionut Popescu, au strecurat Ordonanta 41 pe lista actelor normative, modificand o lege organica fara acceptul Parlamentului.
Coincidenta sau nu, cei doi demnitari se inscriau in randurile jucatorilor de pe piata de capital si chiar detineau titluri SIF. Desi se stia prea bine ca Guvernul nu era abilitat sa modifice o lege organica printr-o ordonanta, acest lucru a trecut neobservat in perioada care a urmat, a depasit cu brio discutiile din Senat si era pe punctul sa treaca la fel de neobservat si la Camera Deputatilor.
Din nefericire pentru Guvern, in Comisia de buget-finante a Camerei, Ordonanta 41 a fost pe punctul de a se impotmoli. Odata tras semnalul de alarma asupra consecintelor ei, ramane de vazut cum va actiona plenul Camerei. In asteptarea dezbaterilor, investitorii la SIF-uri si institutiile pietei de capital isi pregatesc deja planul de bataie.
Respectul fata de reguli
„Se reproseaza Comisiei ca nu a inchis ochii la un act stramb", ne-a declarat Gratiela Iordache, vicepresedinte al Comisiei de buget, finante si banci din Camera Deputatilor, cu privire la Ordonanta 41/2005. Si pe buna dreptate, atata vreme cat piata de capital are nevoie de reguli clare, care sa poata fi respectate de toti actorii.
Ce-i stramb la ordonanta cu pricina se vede de la o posta si este chiar surprinzator cum senatorii nu au sesizat acest lucru.
Dincolo de faptul ca o lege organica nu poate fi modificata dupa bunul plac al Guvernului, si aici se pune problema de constitutionalitate, Ordonanta 41 poate fi considerata si ilegala, pentru simplul motiv ca incalca dreptul la proprietate, obligand un investitor sa vanda in conditiile in care nu i-a fost interzis sa cumpere.
De aici pot aparea alte probleme, respectiv o presiune pe titlurile SIF-urilor, care ar putea pierde din valoare in cazul unor vanzari masive impuse de lege. Societatile de Investitii Financiare sunt societati private si orice ingerinta a Executivului in activitatea lor poate fi calificata drept ilegala. Dar sa vedem de unde porneste disputa.
Baronii raman cu sau fara prag
Ca organisme de plasament colectiv, Societatile de Investitii Financiare se adreseaza unui numar mare de actionari. Dupa modul in care au fost constituite insa, actionarii SIF nu prea au cum sa schimbe managementul acestor societati, fiind imposibil de adunat la o AGA 50% din actionari.
In consecinta, s-a dorit eliminarea acestei dominatii din partea asa-zisilor baroni (presedintii de SIF-uri) si accesul in Consiliile de Administratie al celor care au investit in actiuni SIF.
Articol integral in Saptamana Financiara
