Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru anul 2023 a fost acordat luni lui Katalin Kariko și Drew Weissman pentru dezvoltarea vaccinurilor ARN mesager contra Covid-19.
Premiul a fost „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor nucleozidice care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”.
„Descoperirile celor doi laureați ai premiului Nobel au fost esențiale pentru dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19 în timpul pandemiei care a debutat la începutul anului 2020. Prin descoperirile lor revoluționare, care au schimbat în mod fundamental înțelegerea noastră despre modul în care ARNm interacționează cu sistemul nostru imunitar, laureații au contribuit la ritmul fără precedent de dezvoltare a vaccinurilor în timpul uneia dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății umane din epoca modernă”, a explicat Academia Suedeză.
Katalin Karikó
Karikó s-a născut în 1955 în Szolnok, Ungaria. Și-a obținut doctoratul la Universitatea din Szeged în 1982 și a efectuat cercetări postdoctorale la Academia Maghiară de Științe din Szeged până în 1985.
Apoi a efectuat cercetări postdoctorale la Universitatea Temple din Philadelphia și la Universitatea de Științe ale Sănătății din Bethesda. În 1989, a fost numită profesor asistent la Universitatea din Pennsylvania, unde a rămas până în 2013.
După aceea, a devenit vicepreședinte și, ulterior, vicepreședinte senior la BioNTech RNA Pharmaceuticals. Din 2021, este profesor la Universitatea din Szeged și profesor adjunct la Școala de Medicină Perelman de la Universitatea din Pennsylvania.
Drew Weissman
Weissman s-a născut în 1959 în Lexington, Massachusetts, SUA. Și-a primit diplomele de doctor în medicină și doctorat de la Universitatea din Boston în 1987.
Și-a făcut pregătirea clinică la Beth Israel Deaconess Medical Center din cadrul Harvard Medical School și a efectuat cercetări postdoctorale la National Institutes of Health.
În 1997, Weissman și-a înființat grupul de cercetare la Școala de Medicină Perelman de la Universitatea din Pennsylvania. El este profesor în domeniul cercetării privind vaccinurile și director al Institutului Penn pentru inovații ARN.
Premiul, unul dintre cele mai prestigioase din lumea științifică, a fost decis de către Adunarea Nobel a universității de medicină Karolinska Institute din Suedia și vine la pachet cu 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de dolari).
Premiul pentru medicină de anul trecut a fost acordat suedezului Svante Paabo pentru secvențierea genomului omului de Neanderthal, o rudă dispărută a omului de astăzi, și pentru descoperirea unei rude umane necunoscute până acum, Denisovans.
Cifrele Premiului Nobel pentru Medicină
Din 1901, au fost acordate 113 premii Nobel pentru fiziologie sau medicină. Premiul nu a fost acordat în nouă rânduri: în 1915, 1916, 1917, 1918, 1921, 1925, 1940, 1941 și 1942.
De ce nu au fost acordate premiile pentru medicină în acei ani? În statutul Fundației Nobel se spune: „Dacă niciuna dintre lucrările luate în considerare nu se dovedește a fi de importanța indicată în primul paragraf, premiul în bani va fi rezervat până în anul următor. Dacă, și în acest caz, premiul nu poate fi acordat, suma va fi adăugată la fondurile limitate ale fundației." În timpul Primului și celui de-al Doilea Război Mondial, au fost acordate mai puține premii Nobel.
Premii Nobel în fiziologie sau medicină, împărțite și neîmpărțite
40 de premii în medicină au fost acordate unui singur laureat. 34 de premii în medicină au fost împărțite de doi laureați. 39 de premii în medicină au fost împărțite între trei laureați. De ce se întâmplă acest lucru?
În statutele Fundației Nobel se spune: Suma unui premiu poate fi împărțită în mod egal între două lucrări, fiecare dintre acestea fiind considerată ca meritând un premiu. În cazul în care o lucrare care este recompensată a fost realizată de două sau trei persoane, premiul le este acordat în comun. În niciun caz suma premiului nu poate fi împărțită între mai mult de trei persoane.
225 de laureați până acum
Numărul de laureați ai Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină: 225 de persoane au fost premiate în perioada 1901-2022.
Până în prezent, cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină este Frederick G. Banting, care avea 32 de ani când a primit premiul pentru medicină, în 1923.
Cel mai vârstnic laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină până în prezent este Peyton Rous, care avea 87 de ani atunci când a primit premiul pentru medicină, în 1966.
Dintre cele 225 de persoane recompensate cu Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, 12 sunt femei. Dintre aceste 12, Barabara McClintock este singura care a primit un premiu Nobel neîmpărțit.
Nimeni nu a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină de mai multe ori.
Niciun premiu postum, dar în 2011 a fost o situație ciudată
Nu au existat premii Nobel postume în chimie. Din 1974, Statutul Fundației Nobel stipulează că un premiu Nobel nu poate fi acordat postum, cu excepția cazului în care decesul a survenit după anunțarea premiului Nobel.
Înainte de 1974, Premiul Nobel a fost acordat postum doar de două ori: lui Dag Hammarskjöld (Premiul Nobel pentru Pace 1961) și lui Erik Axel Karlfeldt (Premiul Nobel pentru Literatură 1931).
În urma anunțării în 2011 a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, s-a descoperit că unul dintre laureații din domeniul medicinei, Ralph Steinman, decedase cu trei zile mai devreme. Consiliul de administrație al Fundației Nobel a examinat statutul, iar o interpretare a scopului regulii de mai sus a dus la concluzia că Ralph Steinman ar trebui să rămână laureat al Premiului Nobel, deoarece Adunarea Nobel de la Karolinska Institutet a anunțat laureații Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină din 2011 fără să știe de decesul acestuia.
Pentru unii a fost o afacere de familie
Familii de laureați Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină
Cupluri căsătorite: Gerty Cori și Carl Cori, ambii laureați ai Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1947, May-Britt Moser și Edvard I. Moser, ambii recompensați cu Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2014
Tată și fiu: Hans von Euler-Chelpin (tatăl), laureat al Premiului Nobel pentru chimie 1929. Ulf von Euler (fiul), laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină 1970. Arthur Kornberg (tatăl), laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină 1959. Roger D. Kornberg (fiul), laureat al Premiului Nobel pentru chimie 2006. Sune Bergström (tatăl), laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină 1982. Svante Pääbo (fiul), laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină 2022.
Frați: Jan Tinbergen (premiul pentru științe economice) și Nikolaas Tinbergen (premiul pentru medicină)
Doi laureați ai Premiului Nobel pentru chimie au fost forțați de autorități să refuze Premiul Nobel. Adolf Hitler a interzis ca trei laureați germani ai Premiului Nobel să primească Premiul Nobel - doi dintre ei au primit Premiul Nobel pentru chimie, Richard Kuhn în 1938 și Adolf Butenandt în 1939. Cea de-a treia persoană, Gerhard Domagk, a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1939. Toți aceștia au putut primi ulterior diploma și medalia Premiului Nobel, dar nu și suma premiului.
27
84
