Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru anul 2023 a fost acordat luni lui Katalin Kariko și Drew Weissman pentru dezvoltarea vaccinurilor ARN mesager împotriva COVID-19. Dar cine este biochimista Katalin Karikó? Nu avea nici telefon, nici card de credit când a sosit pentru prima dată în Statele Unite alături de soțul și fiica ei în vârstă de 2 ani.
Premiul, unul dintre cele mai prestigioase din lumea științifică, a fost decis de către Adunarea Nobel a universității de medicină Karolinska Institute din Suedia și vine la pachet cu 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de dolari).
Povestea cercetătoarei care și-a riscat cariera pentru dezvoltarea unui vaccin ARN mesager
Biochimista Katalin Karikó nu avea nici telefon, nici card de credit când a sosit pentru prima dată în Statele Unite alături de soțul și fiica ei în vârstă de 2 ani, a scris Business Insider.
„A fost un bilet doar dus”, a povestit aceasta pentru Business Insider, adăugând că nu cunoștea pe nimeni în SUA.
Era 1985. Familia se muta din Ungaria în Philadelphia, Pennsylvania, unde Karikó urma să ocupe o poziție postdoctorala la Universitatea Temple.
Soților li s-a permis să schimbe doar 100 de dolari însă Karikó a găsit o modalitate de a eluda regula: a ascuns 900 de lire sterline în ursulețul de pluș al fiicei sale. Banii i-au obținut prin vânzarea mașinii familiei pe piața neagră.
Într-un fel, întreaga sa carieră avea să se bazeze pe acest tip de inventivitate.
În 2005, aceasta a descoperit o modalitate de a configura mesagerul ARN (mRNA) - o moleculă care demarează producerea de proteine - astfel încât acesta să treacă nedetectat de sistemul natural de apărare al corpului.
Descoperirea a deschis calea pentru ceea ce avea să se dovedească una din cele mai mari realizări ale științei moderne: primele vaccinuri ARN din lume.
Karikó, acum în vârstă de 68 de ani, a supervizat substituția de proteine la BioNTech, compania germană de biotehnologie care a dezvoltat un vaccin împotriva COVID-19 alături de gigantul farmaceutic american Pfizer. Munca sa a inspirat și Moderna, compania biotech americană care a dezvoltat un vaccin anti-COVID concurent.
Ambele vaccinuri dezvoltate de acestea folosesc mRNA pentru a livra un mesaj codificat care declanșează un răspuns imunitar din partea corpului.
Ce este vaccinul ARN mesager
ARN-ul si ADN-ul sunt macromolecule indispensabile tuturor formelor de viață cunoscute până în prezent, alături de proteine, lipide și carbohidrați. ADN-ul uman este localizat în nucleul celular. ARN-ul mesager se găsește în citoplasma celulară – în afara nucleului – și are rol mult mai precis, cum este transmiterea de informații cu privire la sinteza de proteine în celulă. Întrucât ARN-ul mesager nu pătrunde în nucleul celular, nu poate influența ADN-ul celular propriu, se precizează pe site-ul oficial dedicat vaccinării antiCOVID-19.
Vaccinurile care utilizează tehnologia ARN mesager folosesc o secvență de ARN mesager, care, odată introdusă în celule, transmite mesajul de sintetizare a proteinei Spike, proteină de suprafață a virusului SARS-CoV-2. Cantitatea de ARN mesager corespnzătoare unei doze de vaccin este standardizată, ceea ce va asigura producția unui nivel predefinit de proteină Spike. Identificarea în organismul uman a acestei proteine ca fiind străină declanșează un răspuns imun care este responsabil de construirea imunității împotriva COVID-19.
Practic, ARN-ul mesager reprezintă ”manualul” după care celulele umane învață să producă proteina Spike, astfel încât organismul să își construiască mecanismele necesare pentru a se putea apăra împotriva COVID-19 dacă va intra în contact cu virusul SARS-CoV2, precizează sursa citată.
ARNm vine de la molecula de acid ribonucleic mesager (ARNm) care oferă celulelor „instrucțiuni“ pentru producerea de proteine.
Corpul uman produce ARNm în mod natural și are nevoie de el pentru a produce proteine vitale.
Spre deosebire de majoritatea vaccinurilor care conțin o bacterie sau un virus slăbite sau inactivate, vaccinurile ARNm folosesc ARNm în loc de o bacterie sau un virus.
15
2
