Comisia de Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă din Ministerul Sănătății explică, într-un comunicat de presă remis luni, de ce a ales să nu utilizeze aplicația pentru mari arși pe care un IT-ist afirmă că a dezvoltat-o gratis, însă ministerul nu a părut interesat: folosirea ei în centrele specializate în tratamentul pacienților cu arsuri a fost „exclusă din start”, deoarece „acestea au în structură personal medical care are cunoștințele și experiența necesare pentru realizarea unei corectări adaptate în dinamică a tulburărilor hidroelectrolitice și acidobazice asociate acestei patologii”.
Singurul loc în care și-ar fi putut găsi utilitatea sunt Unitățile de Primiri Urgențe, arată comisia de specialitate din cadrul instituției conduse de Alexandru Rafila, însă „în aceste structuri pacientul ars trebuie să stea cât mai puțin timp posibil după care să fie redirecționat către o structură specializată. Folosirea aplicației mai sus menționate în UPU este greu de realizat, deoarece completarea schemei de arsură necesită o debridare chirurgicală corectă prealabilă a leziunilor (realizată în sala de operație) și o experiență din partea utilizatorului în diagnosticarea profunzimii acestora. Utilizarea ei incorectă ar duce la erori de diagnostic și tratament ce vor influența evoluția pacientului și vor avea potențiale implicații medico-legale”.
Redăm integral precizările Comisiei de Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă din Ministerul Sănătății:
„Vă trimitem răspunsul Comisiei de Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă a Ministerului Sănătății generat ca urmare a întrevederii între ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Președintele Comisiei de Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă a Ministerului Sănătății, prof. univ. dr. Cristian Radu Jecan, Vicepreședintele Comisiei, prof. univ. dr. Dan Mircea Enescu și Mihai Matei, reprezentantul companiei Software Essensys It:
„Vă informăm că în urma analizării utilității clinice a aplicației „First Aid Burn” în cadrul Comisiei de Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă a Ministerului Sănătății cât și a discuțiilor pe aceasta temă, cu medici din toate unitățile de îngrijire a pacienților cu arsuri din țară, s-a ajuns la următoarele concluzii:
S-a încercat stabilirea locului pe care poate să îl ocupe această aplicație în tratamentul pacienților cu arsuri, mai exact cine o poate utiliza asfel încât să aducă un beneficiu în evoluția pacientului ars.
Am exclus din start folosirea ei în centrele specializate în tratamentul pacienților cu arsuri. Acestea au în structură personal medical care are cunoștințele și experiența necesare pentru realizarea unei corectări adaptate în dinamică a tulburărilor hidroelectrolitice și acidobazice asociate acestei patologii.
Reechilibrarea hidroelectrolitică a unui pacient cu arsuri extensive de la momentul producerii accidentului, până la primirea acestuia într-o UPU se face pe baza unor formule de reechilibrare rapide care sunt cunoscute de către personalul care îi transportă în condiții specifice. Aceste cunoștinte sunt dobândite atât în cadrul modulului obligatoriu de chirurgie plastică din anul 6 (UMF Carol Davila) cât și în cadrul pregătirii de specialitate în medicina de urgență.
Singurul loc în care și-ar fi putut găsi utilitatea sunt Unitățile de Primiri Urgențe. În aceste structuri pacientul ars trebuie să stea cât mai puțin timp posibil după care să fie redirecționat către o structură specializată. Folosirea aplicației mai sus menționate în UPU este greu de realizat, deoarece completarea schemei de arsură necesită o debridare chirurgicală corectă prealabilă a leziunilor (realizată în sala de operație) și o experiență din partea utilizatorului în diagnosticarea profunzimii acestora. Utilizarea ei incorectă ar duce la erori de diagnostic și tratament ce vor influența evoluția pacientului și vor avea potențiale implicații medico-legale. Aspectele de mai sus se referă la arsurile de gravitate medie și mare, la cele minore devenind nerelevante. Astfel asigurarea transportului într-o structura de îngrijire a arsurilor, în timpul cel mai scurt cu putință devine prioritar, timp în care se poate iniția si mai ales consemna echilibrarea hidroelectrolitică de bază, cu monitorizarea debitului urinar.
O altă problemă identificată este legată de protecția datelor pacientului care ar trebui introduse în această aplicație precum și modalitatea de obținere a acordului de utilizare a acestora.
Din discuțiile avute cu dezvoltatorul/producătorul, reiese că în mare măsură programul prezent reproduce o altă aplicație deja existentă în limba franceză (accesibil pe dispozitivele mobile, în format gratuit și premium, contra cost). Considerăm că trebuie clarificat de către structurile abilitate aspectele legate de originalitatea aplicației și legalitatea diseminării ei în acest context.
Menționăm că la discuții au fost prezenți 10 din cei 12 membri ai comisiei, dintre care 2 se regăsesc și în componența Comisiei Multidisciplinare pentru Arsuri a MS (cf. OMS 743/27.05.2021). Aplicația precum și datele de logare în vederea utilizării au fost transmise către membrii comisiei, care au avut la dispoziție 1 săptămână pentru evaluarea acesteia.”
„Avem de toate și in 2022. Am închis saga cu aplicația aia pentru pacienți arși. S-a rezolvat, nu trebuie, nu folosește”
„Mihai Matei, preşedinte al Asociaţiei patronale a industriei de software şi servicii (ANIS) şi co-fondator Geeks for Democracy, afirma în urmă cu trei săptămâni, într-o postare pe Facebook, la şapte ani de la incendiul din clubul Colectiv, că încearcă de doi ani să dea în folosinţă o aplicaţie pentru Ministerul Sănătăţii pentru tratamentul pacienţilor arşi.
Deși aceasta este gata, ea mai trebuia să fie aprobată de o comisie a Ministerului Sănătății, apoi preluată şi implementată, însă lucrurile s-au blocat din cauză că persoana responsabilă nu îi mai răspundea la mesaje. IT-istul român spune că a fost chemat în cele din urmă la minister, unde i s-au oferit motive pentru care aplicația nu poate fi folosită, chiar dacă în trecut i s-a spus că poate fi folosită.
„Avem de toate și in 2022. Am închis saga cu aplicația aia pentru pacienți arși. S-a rezolvat, nu trebuie, nu folosește”, își începe Mihai Matei mesajul postat pe Facebook.
- ”După ce am scris pe FB despre aplicatie m-au chemat la Ministerul Sanatatii să discutam cum deblocam. Așa credeam eu. Sanchi. Întâi, un doctor mi-a explicat că aplicatia nu avea niște modificări care fuseseră cerute si din cauza asta nu poate fi folosită (nu intru in detalii tehnice ca mă lungesc). Modificările fuseseră făcute însă de vreun an, chiar la solicitarea doctorului respectiv, care la momentul cand a vazut aplicatia a zis ca e foarte bună.
- Acum nu mai era bună. Tot doctorul respectiv a început discuția întrebându-ma ce miza am si alte întrebări dubioase. Probabil ca ma bănuiau că vreau sa fac vreo combinație, desi le zisesem de mai multe ori ca nu le luam bani, că pro-bono, moka, zero smecherie.
- După aia mi-au zis că noi am discutat cu o comisie, care nu era bună deloc comisia si stai ca acum o sa vadă altă comisie și revenim. Sa vada specialiștii. În fine am mai discutat cu ei si la întâlnire si pe telefoane ulterior si le-am zis ca noi mai muncim daca e nevoie sa mai facem ce modificări vor, că le dam si cod sursa etc. Săptămana asta care a trecut mi-au dat mail cu raspunsul de la cealaltă comisie, aia bună, și, pe scurt, avem de toate, nu folosește, nu trebuie”, a scris IT-istul român.
Preşedintele Asociaţiei patronale a industriei de software şi servicii a prezentat motivele invocate de Ministerul Sănătății, pe care le-a demontat punct cu punct.
”Mi-au dat patru motive, toate subtiri:
- 1. Ca e exclus sa o foloseasca in centrele de specialitate pentru arsi. Pai nu pentru alea era aplicația. Era pt alelalte, care nu sunt de specialitate.
- 2. Că personalul medical stie ce are de făcut că a învățat la școala. Pai nu ii împiedica, ii ajuta. Aplicația pe langa calculele alea avea si o zona din asta in care se puteau pune protocoale medicale șamd. Cum ar veni sa trateze pacienții arsi dupa protocol.
- 3. Că GDPR. Sanchi, ca aplicația nu te obliga sa iei numele pacientului (era Opțional). Oricum argumentul cu GDPR a devenit apărarea perfecta in sectorul public sa nu faci nimic.
- 4. Ca e deja o aplicatie in limba franceza. Da, o știm si pe aia că ne-am uitat la ea si cum funcționează, dar
- (1) nu e prinsa in vreun protocol, si ma îndoiesc ca asistenta de la mamaie din sat a auzit de ea
- (2) e in franceza, care e o limba frumoasa, dar nu neaparat vorbita de toată lumea din Romania
- (3) nu e o aplicatie pe care ministerul o controleaza sau o poate modifica in vreun fel. Nici măcar nu face calculele cum zice dom’ Doctor. In timp ce asta era adaptata la cum au zis ei
- (4) aplicația aia face doar calculele, asta mai avea si un registru de cazuri, zona aia pt protocol, securitate si multe alte funcționalități (cerute de ei)”, a scris Matei, care și-a încheiat postarea cu o amară resemnare.
„Și aia e”.
1
1
