Multi dintre noi, dupa ani si ani de scoala, tot mai avem unele dificultati cind scriem ceva, mai “mincam” o litera, o scriem gresit pe alta sau avem un scris indescifrabil. Mihai Cristea, un sucevean in virsta de 51 de ani, are o abilitate deosebita in ceea ce priveste scrisul.

Nu doar ca poate sa scrie cu mina stinga la fel de bine ca si cu cea dreapta, ci scrie cu ambele, in acelasi timp, in directii opuse, incit, pe o jumatate a foii apare o fraza scrisa normal, de la stinga la dreapta, pe cind pe cealalta jumatate, fraza este scrisa in sens invers, de la dreapta la stinga, precum la popoarele arabe.

In plus, scrisul este in ambele parti citet si corect din punct de vedere gramatical.

Paznic si strungar, capabil sa dea lectii unor profesori

Mihai Cristea nu e nici profesor, nici nu are alta meserie care sa-i fi favorizat aceasta abilitate. Nascut intr-un sat de pe linga Falticeni, in Dolhestii Mari, Mihai Cristea a terminat o scoala profesionala, lucrind apoi ca prelucrator prin aschiere vreme de 22 de ani, pina cind valul de disponibilizari din 1993 l-a prins si pe el.

Si-a gasit apoi de lucru la Scoala Generala nr.11, din Burdujeni, dar nici acolo nu a stat prea mult, caci iar a cazut “prada” disponibilizarilor. Acum este tot paznic, dar la un service auto din zona Itcani. Munca la strung nu avea cum sa-i cizeleze aceasta abilitate, pe care spune ca o are de mic copil.

“Eram in clasa I, erau noptile lungi, de iarna, iar eu, in joaca, am inceput sa mizgilesc pe un maculator, cu creioane in ambele miini. Dupa ce am desenat ceva acolo, cind le-am indoit, am vazut ca figurile se suprapuneau aproape perfect.

Dupa ce am invatat si sa scriu, ma jucam scriind simultan, in sensuri diferite, cu ambele miini” a spus Mihai Cristea, care a adaugat ca din 1960 si pina in 1998 nu si-a mai folosit acest talent, pentru ca nu avea nimic de cistigat.

Incercarea de a ajunge in Cartea Recordurilor, sub luminile reflectoarelor

Atunci, in 1998, a trebuit sa-si readuca la suprafata acest talent, pentru ca a fost invitat la o emisiune a unui post national privat de televiziune, care a aflat de el prin intermediul unuia din verisorii sai, care stia de ce e in stare.

“Atunci, fara sa mai fi facut asta de foarte multa vreme, am inceput sa scriu din nou cu ambele miini, intr-un ritm normal.

E ca mersul pe bicicleta, odata ce l-ai invatat, nu-l mai uiti niciodata. La emisiune, mi s-a spus ca sint singurul roman care poseda capacitatea asta si pina acum nu am auzit sa fi aparut altcineva care sa faca acest lucru.

Atunci am facut ceva pe care nu cred ca o sa mai vreau sa il fac, cu o mina am scris pe tabla Cristina iar cu cealalta, in acelasi timp, Andreea” povesteste Mihai Cristea, care acum trece din nou prin mari emotii.

Chiar in cursul zilei de azi, la ora 14.15, pe TVR1, el va fi invitat in emisiunea “Cartea TV Recordurilor”, pentru a-si demonstra talentul si pentru a se intrece cu alte persoane, intr-o incercare de a se inscrie in Cartea Recordurilor.

Printre cei cu care se va confrunta in incercarea de ajunge in Guinness Book se afla un barbat ce confectioneaza perdele din simburi de cirese, altul care a stat sub apa 3,50 de minute, desi sustine ca recordul sau personal e de 4,30 de minute, iar alta persoana s-a prezentat cu o integrama de 80 de metri patrati.

Un om ca oricare altul

Imi spune ca, intr-un fel, ii pare rau ca nu si-a exploatat acest talent pina acum, ca ar fi putut lucra, pe vremuri, la atelierele de confectionat stampile (pentru scris invers), dar ca acum, cu toata tehnologia care exista, asistenta lui este inutila.

Timp de 20 de ani a cintat, ca solist vocal, cu diverse formatii de muzica populara, pe la petreceri si nunti, dar nici colegii de formatie nu au stiut de celalalt talent al sau.

“Mi-a placut sa cint, dar cind au aparut manelele si se cereau peste tot, am renuntat.

Din 1992 nu am mai cintat deloc” marturiseste Mihai Cristea, care are doi copii, o fata Mihaela, acum plecata peste hotare, si un baiat, Marius, despre care spune ca e sportiv de performanta si lucreaza la o fabrica de lina.

E un om normal, ca oricare dintre noi, dar care are totusi un dar a lui, acea abilitate uimitoare de a-si controla gesturile atit de bine incit scrie cum nici unul dintre noi nu poate, cu ambele miini, in acelasi timp, in sensuri diferite, ba chiar si fraze diferite.