La Sucursala CEC Baia Mare, pe langa „celebrul” caz al fostei economiste Simona Mihalache, in urma multelor controale efectuate de Centrala CEC, Politie si PNA au iesit la iveala multe deficiente manageriale imputabile fostului director, Amelia Chiuzbaian, dar si cazuri de creditare ciudate, clasificabile la categoria coruptie financiara.

Un astfel de caz este cel petrecut la Sighetu Marmatiei: o „gaura” de 1,5 miliarde de lei, un proces cu o desfasurare curioasa.

Inainte de a va prezenta filmul unui caz de coruptie fara corupti (caz de o gravitate deosebita din cauza cuantumului prejudiciului: peste 1 miliard de lei - bani care vor fi greu, daca nu imposibil de recuperat), se cuvin cateva precizari.

In urma studiului dosarului acestei cauze aflate pe rolul Tribunalului Maramures si a asistarii la ultimele infatisari, se pare ca in acest caz acuzatii au parte de un tratament curios din partea procurorilor clujeni. Dupa ce a fost constatata „gaura” produsa de firma sigheteana, cauza a fost preluata de Politia si Parchetul din Sighet.

Din informatiile noastre, cele doua institutii si-au facut meseria „ca la carte”, rezultand un dosar „beton”. Adica, au fost deslusite toate itele, au fost identificati toti vinovatii de prejudiciul cauzat si au fost propuse masurile impuse de lege. Fiind vorba de un caz de coruptie, dosarul a fost transferat la PNA Cluj.

De atunci au avut loc „intamplari ciudate”, in sensul ca procurorii clujeni au retinut doar o parte din dosarul colegilor sigheteni! Partea care incrimineaza doar beneficiarul creditului, de parca acesta ar fi intocmit singur dosarul de creditare, si-ar fi dat aprobarile necesare etc.

Asa cum am mai spus, pare ca asistam la un alt caz de coruptie fara corupti, ceea ce in contextul actual este un nonsens. Ramane un mister de ce PNA Cluj nu foloseste tot dosarul instrumentat de organele de control din Sighet.

Singura explicatie plauzibila e ca se incearca protejarea Ameliei Chiuzbaian de un posibil dosar penal, deoarece fostul director al Sucursalei CEC Baia Mare pare a avea o mare vina si in acest caz. Nu vrem sa credem, conform zvonisticii, ca la PNA Cluj toate dosarele (vezi dosarul Simona Mihalache) care o vizeaza si pe Chiuzbaian sunt „lucrate”. Doar speram in cercetari nepartinitoare.

Istoria neromantata a unui credit

In anul 2002, firma SC STEMS TERDER SRL din Sighet solicita un credit de 960 de milioane de lei Sucursalei CEC Baia Mare. Firma apartine lui Ioan Oros, dar prin procura este administrata de sotia acestuia, Eleonora Oros. Tot in acelasi an, Eleonora Oros cumpara o firma din Sighet care nu avea activitate de mai multi ani (anterior contractarii creditului de la CEC, firma se numea SC Norianda SRL).

Cei doi soti aveau o afacere cu exploatarea si prelucrarea materialului lemnos. Din dosarul cauzei si din declaratiile de la proces am sesizat ca afacerile erau, in mare parte, „coordonate” de sotia lui Oros, sotul fiind mai mult plecat pe teren, la punctele de lucru. In fapt, acesta este si motivul pentru care si-a imputernicit sotia sa administreze firma, sa aiba drept de semnatura etc.

Din raportul Parchetului rezulta ca acest credit de 960 de milioane de lei a fost solicitat pentru „achizitionarea de utilaje necesare activitatii de exploatare forestiera”. Creditul a fost acordat pe o perioada de 72 de luni, cu un an de gratie, si a fost garantat cu o ipoteca asupra imobilului din Sighet in care locuiesc parintii lui Oros.

Potrivit normelor bancare, creditele cu astfel de destinatie se acorda daca solicitantul are un aport de 15 % din valoarea bunurilor care urmeaza a fi achizitionate.

Creditul nu a fost rambursat, ci s-au facut cateva plati la dobanda datorata, dupa care au incetat si acestea. Cu penalitati, datoria se ridica acum la 1,5 miliarde lei. Din acest punct incepe „afacerea”.

Falsuri peste falsuri

Potrivit raportului Parchetului: „documentatia de credit in baza caruia s-a acordat creditul este incompleta. Lipseste situatia contratelor de desfacere a produselor, modalitatile de incasare a creantelor, modalitatile de plata a furnizorilor. Nu exista acte care sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra imobilului adus in garantie (casa parintilor).

La documentatia de credit nu exista rezultatul consultarii la Centrala Incidentelor de Plati a beneficiarului”. Practic, acest credit s-a acordat fara cele mai simple masuri de prudenta bancara. Firesc, urmeaza dilemele: care este rolul lui Chiuzbaian in acordarea creditului? Fostul director Amelia Chiuzbaian a lucrat efectiv la acest contract de credit?

Concluzionand, firma sigheteana nu indeplinea conditiile pentru a primi un credit, avea datorii, iar afacerile nu mergeau bine. Se spune ca initial sotii Oros au solicitat 400 de milioane de lei, dar ca au fost „lamuriti” sa ia 1 miliard de lei. Daca este asa, de catre cine? Si mai ales, de ce?

In continuarea raportului se arata ca banii solicitati si aprobati cu usurinta au fost utilizati intr-o singura transa, incalcandu-se prevederile contractului de credit. Sotii Oros urmau sa achizitioneze utilaje pentru exploatari forestiere, ceea ce nu s-a intamplat niciodata. A fost cumparat un camion de la firma Norianda, firma lui Eleonora Oros.

Pentru a justifica „investitia” si pentru a primi banii, Oros a prezentat mai multe chitante false. Regia a fost urmatoarea: intre cele doua firme din familie (!) s-au facut plati de 400 de milioane de lei, parte din acesti bani intrand ca aport personal! Si totusi, ce au facut sotii Oros cu 1 miliard de lei?

Cum „papi” 1 miliard?

Dupa ce au primit creditul de 1 miliard de lei, SC STEMS TERDER SRL (firma lui Ioan Oros, administrata de Eleonora Oros) plateste firmei Norianda (proprietatea lui...

Eleonora Oros) toti banii rezultati din credit! De aici, Eleonora Oros face urmatoarele plati: 640 de milioane in contul ei personal; 280 de milioane sunt virati unei firme la care sotii aveau datorii; 40 de milioane se duc la Ocolul Silvic pentru ceva plati. In aceeasi zi, Eleonora scoate din contul ei personal cei 640 de milioane.

Practic, banii au fost folositi in scopuri personale, singura investitie fiind un camion cumparat „in familie” si care s-a stricat in scurt timp. Procurorii au gasit ca si chitantele prin care Norianda a platit asa-zisele utilaje sunt false!

Pe de alta parte, sotii Oros s-au bagat in combinatii paguboase cu alte firme.

Una dintre „firmele-partenere” avea luat un credit de 450 de milioane de lei de la CEC Sighet, credit garantat cu aceeasi casa a parintilor lui Oros! Firma in cauza nu a putut plati creditul, iar buni de plata au fost cei doi Oros si parintii, care nu aveau habar la acea data ca locuinta lor este gajata si urma sa fie executata silit.

Pentru a evita executarea casei parintilor, Eleonora Oros se imprumuta de 240 de milioane de la o persoana si plateste datoria „firmei-partenere”. Apoi, sotii Oros iau imprumutul de la CEC si platesc datoriile facute. Mentionam ca sotii Oros au prezentat ipoteca pe casa parintilor, act care s-a dovedit a fi si acesta un fals.

Concluziile procurorilor PNA sunt: „SC STEMS TERDER SRL a utilizat creditul de 960 de milioane de lei (actualizat la 1,5 miliarde de lei) cu incalcarea normelor metodologice ale CEC (sunt specificate mai multe nome si prevederi ale contractului care au fost incalcate, n.red.)”.

Cine-i vinovat?

Concluziile s-au bazat, probabil, pe cercetarile organelor de control maramuresene. Dupa cum se vede, nu se face nici o referire la cei care au aprobat creditul, la cei care au instrumentat dosarul. Daca ar fi sa ne luam numai dupa cele mentionate in acest articol, sotii Oros sunt vinovati ca au primit „un sac de bani” si i-au cheltuit cum au vrut.

Cu siguranta, au vina de a nu fi respectat termenii contractului, dar in rest cine este vinovat?

Un posibil raspuns este chiar in dosarul cauzei. In urma cercetarilor Corpului de Control al Centralei CEC s-au gasit mai multe credite aprobate in mod defectuos, printre care si cel de la Sighet. Iata cateva concluzii ale Corpului de Control: „creditul de 960 de milioane a fost aprobat si acordat in conditiile in care documentatia de creditare nu este completa.

A fost garantat cu un imobil (al parintilor), iar contractul de ipoteca s-a incheiat in baza unei procuri ce s-a dovedit a fi falsa. Analiza acordarii creditului a fost necorespunzatoare. Societatea avea datorii de 160 de milioane in 2002, iar profitul din 2001 a fost de 17 milioane, situatie care nu prezenta garantia financiara a returnarii datoriilor generate de noul credit.

Contractul nu a fost intocmit conform normelor metodologice.” Au fost incalcate peste 14 norme ale CEC, situatie de care se fac vinovate mai multe persoane si in principal referentul care s-a ocupat de credit (Andrei Chis - nu mai lucreaza la CEC) si directorul Amelia Chiuzbaian.

In acest context, este cel putin suspect ca PNA nu a luat in calcul si aceste aspecte pe care, repetam, organele de control maramuresene le-au precizat in dosarul facut. Sustinem ca este necesara conexarea celor doua dosare (cel al PNA si cel al Politiei si Parchetului Sighet) pentru o judecata corecta.

La urmatorul termen a fost citata si Chiuzbaian, poate cu aceasta ocazie se va pune pe tapet intreg dosarul. Vom reveni.

Ce spune inculpata?

Pana in momentul de fata, in acest caz doar Eleonora Oros este inculpat, pentru ca in declaratiile date a luat toata culpa asupra ei. Eleonora explica cum a facut procuri false, cum a intocmit facturi false, cum a invartit bani primiti pentru a plati datorii etc. Spre finalul declaratiei, Eleonora Oros face niste precizari importante:

„Cererea de credit nu este scrisa nici de mine, nici de sotul meu (!).

Initial, eu am scris cererea de credit prin care am solicitat la Sucursala CEC Baia Mare 960 de milioane pentru STEMS TERDER SRL. Eu am semnat prima cerere in calitate de administrator si am depus procura speciala comerciala. Nu stiu cine mi-a spus sa inlocuiesc cererea de acordare a creditului ca sa nu apara la dosar doua procuri. Am fost de acord sa se faca o alta cerere, in numele sotului meu.

Nu mai stiu cine a completat cererea a doua, dar sotul meu a semnat-o ca si administrator.” Eleonora Oros a mai precizat ca nu a dat nici o „spaga” pentru creditul primit. Pe cine incearca sa protejeze Oros? Pentru ca este absurd sa iei credit 1 miliard de lei si sa nu stii cine a intocmit dosarul.

Un sot „adevarat”

Am asistat la audierea lui Ioan Oros si ne-a uimit atitudinea sa. Practic, sotul si-a infundat sotia in aceasta porcarie, desi avea posibilitatea sa nu depuna marturie. Judecatorul l-a intrebat in mod expres daca vrea sa dea declaratie, deoarece in faza de urmarire penala declarase ca nu stie nimic.

Si a vrut! In ideea ca isi ajuta sotia, a declarat ca nu stie daca a semnat contractul (!) si nici facturile aratate de judecator, desi spunea ca semnatura de pe aceste acte seamana cu a lui.

Apoi a confirmat ca banii au fost folositi in scop personal, dar mai ales ca stia de dinainte de a lua creditul ca va fi asa! Oros s-a contrazis de mai multe ori si, voalat, a acuzat-o pe sotie de situatia in care se aflau. A mai invocat ca a fost tras pe sfoara de niste parteneri italieni.

Andrei Chis (angajatul CEC care, cel putin teoretic, a instrumentat dosarul de credit) s-a contrazis, s-a balbait si a sustinut ca a verificat firma si pe teren, ca a solicitat tot felul de acte etc. Chis considera ca si-a facut datoria „mai ales ca am informat-o in permanenta pe doamna Chiuzbaian de ce-i cu acest credit”.

Concluzia noastra este ca dupa ce s-au dat banii, nimeni nu s-a interesat ce se intampla cu rambursarea lor. Poate asa trebuia.

Doi batrani necajiti

Am vorbit si cu Maria Oros, mama Eleonorei. Sotul ei era plecat in incercarea de a vinde ceva terenuri, pentru a scapa de povara CEC, iar tinerii sunt dusi in Bihor. Din spusele batranei, situatia e urmatoarea: „ginerele si fata au luat un imprumut pentru a cumpara marfa. Ei au lucrat cu italienii... cu padure, cu cherestea... mai intai au fost la Arad, apoi la Oradea.

Cine o stiut ca italienii le vor da teapa? Prima data le-au platit marfa, a doua oara, cand o fo’ cel mai mult, nu le-o mai dat nimic, si de atunci nu i-o mai vazut nimeni. Ginerele s-a dus la Oradea, are acolo utilaje de padure, le pazeste sa nu le fure oaricine, si mai incearca sa vanda cateva, ca sa mai scapam de povara.

Cum o fo’ treaba? Fata si ginerele or luat un imprumut de la CEC Baia Mare. Ei o cerut vro 400 de milioane, da’ de la CEC o spus ca le poate da mai mult (960 milioane lei, n.red.). Noi n-am stiut ca si casa noastra o fost pusa garantie, asta am aflat-o abia anul trecut. Cand am aflat am mers la Baia Mare, si am vrut sa vad actele.

Chiuzbaian mi-o spus ca nu se poate, ca sunt secrete! Am cerut sa vad unde ne-am pus semnatura ca punem casa garantie si o vorbit urat cu mine, n-o vrut sa imi arate. Mi-o spus sa nu mai vin la Baia Mare asa bolnava, ca oi muri pe drumuri si sa ma duc direct acasa, sa nu mai trec pe la neamurile mele din Baia Mare (am rude acolo), poate pentru ca se temea de acestia.

Apoi, la proces, am vazut actele. Vreo sase acte cu semnatura care nu era a mea, nici n-o trebuit expertiza, s-o vazut clar ca-s false! La discutiile din biroul lui Chiuzbaian o asistat mai multe persoane, printre care si juristul lor.

O trimis si la mine acasa pe una de la CEC, pe Adriana Cerbu (cu sotul), ca sa-mi dea sa semnez cat mai sunt datoare. Ca eu am cerut si asta, sa-mi spuna ce datorie avem, si ce dobanda. Adriana o venit la mine, cu doua hartii, una alba si una dedesubt, pe care scria 58 de milioane. In rest nu se vedea, era acoperita de foaia alba.

Mi-o cerut sa semnez pe foaia alba, eu n-am vrut, ci numai sa vad ce am de platit. Nu am semnat, si ei o plecat. Ce sa mai zic? I-am zis directoarei sa ne lase un pic, ca vom plati, avem ce vinde, mai multe terenuri, dar ea n-o vrut nicicum. Si acum sotul e plecat sa vanda ceva. Cand directoarea Chiuzbaian m-o vazut ultima data mi-o spus ca ramanem fara nimic, iar eu i-am urat sanatate.”

Batrana nu stie daca fiica si ginerele au dat spaga. Acest fapt este posibil, ginerele fiind cunoscut prin Sighet ca „un tip capabil de multe”.