Care vor fi principalii factori de influenta economica in 2005? Rigorile noii politici fiscale si bugetare. Schimbarea cotelor de impozitare, a fost tema sesiunii de discutii de ieri dimineata din cadrul celei de-a doua zile a Conferintei Banii Nostri.

Deputatul Eugen Nicolaescu, vicepresedinte al Comisiei pentru Buget, Finante si Banci, Radu Cosarca, vicepresedinte MediaOn, Lokodi Edita Emoke, presedintele Consiliului Judetean Mures, Salameh Nawaf, presedintele Alexandrion Group, au incercat sa ne explice cum se vede politica bugetara din perspectiva guvernantilor,

respectiv cum este perceputa din prisma oamenilor de afaceri.

Tot in prima parte a seminarului vicepremierul Marko Bela, ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului Borbely Laszlo, senatorul Frunda Gyorgy si prefectul Ciprian Dobre au raspuns la intrebarea "Sunt companiile romanesti pregatite sa faca fata competitiei de pe piata interna a UE?" Rolul de moderator al

discutiilor de ieri din cadrul seminarului desfasurat in Palatul Administrativ, i-a revenit lui Dan Suciu, editor coordonator al revistei Banii Nostri.

Nevoia de o fiscalitate suportabila

Deputatul Eugen Nicolaescu ne-a purtat in universul, pentru putini dintre noi placut, al fiscalitatii.

Astfel, deputatul si vicepresedinte al Comisiei pentru Buget, Finante si Banci a atins in prezentarea sa puncte sensibile din politica bugetara si fiscala a Romaniei, precum cota unica de impozitare, necesitatea impozitarii veniturilor din tranzactii speculative, piata muncii etc.

Deputatul liberal a fost de parere ca tot ceea ce inseamna tranzactii speculative trebuie impozitate, dar a fost de acord ca momentan in Romania fiscalitatea este inca excesiva. Nicolaescu a declarat ca "fiscalitatea ar trebui adusa la un nivel suportabil, de aceea evaziunea fiscala a ajuns 24% din PIB".

Iar, in opinia deputatului Nicolaescu, una dintre primele masuri care ar trebui aplicata ar fi reducerea contributiilor la fonduri de asigurari sociale. De asemenea, el a amintit ca sunt necesare schimbari si pe piata muncii pentru ca aceasta sa devina intr-adevar operationala.

Integrare populista

Senatorul Frunda Gyorgy a atins in discursul sau necesitatea pregatirii reprezentantilor companiilor romanesti asupra integrarii in UE.

Astfel, acesta a remarcat ca oamenii de afaceri nu sunt informati despre oportunitatile si legislatia Uniunii Europene, ca integrarea a fost mediatizata populist fara a se arata costurile, iar nu in ultimul rand a insistat asupra vidului de cunoastere a directivelor UE.

In viziunea sa, aceste deficiente trebuie remediate pana la momentul aderarii pentru a face fata intradevar pietei concurentiale din UE.

Marko Bela a apreciat ca pozitiva introducerea cotei unice de impozitare, desi UDMR a sprijinit o valoare mai mare, si anume de 19%, dupa modelul Slovaciei.

De asemenea vicepremierul a laudat politica monetara dusa de Banca Nationala a Romaniei, considerand ca in acest deceniu si jumatate a fost o stabilitate relativ mare pe aceasta piata, fapt ce i se datoreaza bancii centrale. Dar Marko Bela a remarcat si necesitatea unei colaborari mai bune intre BNR si Guvern.

"Noi cei din UDMR am analizat aceasta problema a cursului valutar si am ajuns la concluzia ca, dincolo de independenta Bancii Nationale, trebuie sa existe o corelare intre BNR si Guvern", a remarcat Marko.

Vicepremierul a atins si problema obligatiilor care-i revin Guvernului fata de mediul de afaceri referitor la aderare, considerand ca primul are datoria de a informa detaliat si corect criteriile si consecintele procesului de aderare, pentru a le facilita afaceristilor acomodarea cu rigorile UE.

Apoi, Marko Bela a atentionat asupra unui pericol care ne pandeste dupa semnarea tratatului de aderare. Consider ca vom semna tratatul de aderare in 25 aprilie, dar ma tem de un singur lucru: sa nu traim dupa aceea cu impresia ca am aderat si ca nu avem de asteptat decat 1 ianuarie 2007 si atat", ne-a avertizat vicepremierul.

Inainte de finalul discursului, Marko Bela si-a tras de urechi si colegii de coalitie guvernamentala, in privinta "amenintarilor" cu alegerile anticipate. "Nu sunt deloc bucuros de mesajele de incertitudine provenite inclusiv din cadrul coalitiei guvernamentale, de exemplu alegerile anticipate.

Avem nevoie de o coalitie solidara, stabila si aceste mesaje periodice nu sunt benefice", le-a reprosat partenerilor de guvernare Marko Bela.

Achizitiile publice - externalizate

Vicepremierului i-a urmat ministrul delegat Borbely Laszlo, care a prezentat succint obiectivele ministerului din care face parte. Astfel, Borbely a declarat ca vor continua programele guvernamentale incepute in mandatele anterioare ca, de exemplu, cel de constructie a salilor de sport, dar acestea vor fi executate in functie de necesitatile comunitatii.

"Este aberant ca intr-o localitate de cateva sute de locuitori sa se construiasca o sala de sport imensa de care nu profita cei care sunt acolo, ci la mijloc au fost alte interese", a criticat subtil Borbely Laszlo programul heirupist al fostei guvernari.

De asemenea, ministrul delegat a recunoscut ca in acest an bugetul ministerului va suferi modificari, adica va "pierde" vreo 6000 de miliarde de lei, dupa rectificarea bugetara, dar reprezentantii ministerului vor incerca sa atraga fonduri din alte resurse.

Borbely a vorbit apoi despre un proiect pilot, in valoare de 150 de miliarde de lei, care se adreseaza constructorilor care au tehnologii noi de constructie, in vederea demararii executiei de locuinte pentru tineri intelectuale si de locuinte sociale.

Un alt punct atins de ministrul delegat s-a referit la "externalizarea" compartimentului de achizitii publice, prin infiintarea unei agentii publice independente, care sa arbitreze aceasta problema.

Creditul ipotecar - o necesitate

Remus Benta, patronul Contranscom Benta, a deschis a doua parte a seminarului desfasurat ieri, realizand o prezentare de efect a pietei imobiliare din Targu Mures si a importantei in dezvoltarea acesteia a creditului ipotecar.

Bineinteles, omul de afaceri muresean si-a ilustrat prezentarea cu portofoliul de lucrari realizate in intreaga tara, insistand mai ales asupra cartierelor de case - Rasaritului de la Sancraiu de Mures, dar si asupra proiectelor de viitoare cartiere.

Remus Benta a adresat un sfat tinerilor sa inceapa sa-si construiasca o casa cat sunt inca tineri, deoarece sansa de a o plati este mult mai mare, in plus posesia unei locuinte le ofera acestora in primul rand siguranta.

Seminarul a continuat apoi cu discursul directorului general al Prolemn Reghin, Dogan Gures, care ne-a readus amintirea unei societati in prag de faliment inainte de privatizare, iar acum este singura companie din Europa de Est care produce fete de usi.

De asemenea, Dogan Gures a prezentat investitiile in liniile tehnologice si nu numai facute la Reghin. Mesajul de final al directorului general al Prolemn a fost unul extrem de pozitiv, acesta declarand ca in ciuda problemelor generate de aprecierea leului, ei vor continua activitatea si vor cauta solutii pentru depasirea acestei probleme.

Dupa incheierea celor doua prezentari, pentru ca interventia primarului a fost doar o descarcare nervoasa, Radu Cosarca a subliniat cele mai importante concluzii care pot fi trase in urma celor doua zile de seminar.

Astfel, Radu Cosarca a pus accentul pe nevoia stabilirii unei comunicari permanente intre autoritati si mediul de afaceri, inclusiv prin organizarea periodica a unor astfel de intruniri dupa modelul prezentat de saptamanalul Banii Nostri.

Şi din punctul nostru de vedere a fost un eveniment reusit, pentru ca dincolo de informatiile oferite de vorbitorii invitati, a fost o buna ocazie pentru afaceristi si autoritati de a identifica impreuna problemele de care se lovesc si solutiile acestora.

De asemenea a fost o actiune de sensibilizare reciproca, deoarece banuim ca dupa cele doua zile petrecute impreuna reprezentantii autoritatilor si oamenii de afaceri vor avea mai multa intelegere fata de activitatea fiecaruia.