Cursa aderarii costa regiile milioane de euro

Aderarea la Uniunea Europeana va fi costisitoare pentru Regia Autonoma de Transport Public (RATP) care, spre deosebire de alte institutii din administratie, va trebui sa investeasca mult, in timp ce are posibilitati reduse sa acceseze fonduri europene.

Astfel, normativele europene presupun o serie de reglementari in domeniul noxelor si al poluarii fonice, la care regia nu se poate alinia fara investitii de mimim 12 milioane de euro. „Ca sa indepartam poluarea sonica sint necesare reparatii capitale in calea de rulare, unde trebuie sa refacem 34 de kilometri. S-a facut anul trecut o licitatie fara rezultat.

Noi estimaseram investitia la 12 milioane de euro, dar firmele participante la licitatie au cerut dublu. Ca atare, in prima faza s-a renuntat si se cauta alternative", a declarat Adrian Mihai, purtator de cuvint la RATP.

Totodata, acesta a afirmat ca la trecerea peste calea de rulare in intersectii ar trebui folosit un material cauciucat extradur, extrem de costisitor, menit, de altfel, sa diminueze zgomotul.

Insa oficialul RATP sustine ca metoda abia a inceput sa fie folosita in tarile UE si ca, probabil, in Romania nu va fi impusa in viitorul apropiat.

"Vor fi restrictii la numarul calatorilor dintr-un mijloc de transport. Achizitionarea celor 50 de autobuze, toate avind Euro 3, este o masura pe care o luam din timp, pentru a ne conforma standardelor UE. Vor fi facute investitii si in dispecerizarea traficului. La capitolul noxe stam relativ bine, deoarece in mare parte transportul va fi in continuare electrificat", a subliniat Adrian Mihai.

100 milioane de euro in reteaua de canalizare

Ioan Toma, directorul RAJAC, considera ca sacrificiile pentru aderare vor fi imense, dar ca vor fi si beneficii. Acesta sustine ca unitatea pe care o conduce ar trebui sa faca investitii de inca aproape 100 de milioane de euro in reteaua de canalizare si cea de apa potabila pentru a asigura epurarea si calitatea apei la parametrii europeni.

"Pe linga sacrificii sint si beneficii. Nu trebuie uitat faptul ca deja noi am accesat din afara fonduri nerambursabile in valoare de 38,5 milioane de euro", a adaugat Ioan Toma.

Poluarea, cuiul de la CET

De asemenea, si CET Iasi va trebui sa faca investitii covirsitoare, mai ales pe linie de mediu. „Cu 10 milioane de euro investiti in timp, cred ca problema mediului va fi rezolvata. In atentie se afla mai ales depozitul de cenusa de la CET II Holboca. Pe de alta parte, prin acordul de finantare cu BERD vom accesa 7 milioane de euro, fonduri nerambursabile.

Acesti bani vor fi folositi pentru reabilitarea sistemului de termoficare. In prezent, inclusiv legislatia noastra impune luarea unor astfel de masuri", a precizat Dorin Ivana, directorul CET Iasi.

I.B.

Justitia vrea bani mai multi si procese mai putine

Semnarea Tratatului de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana este privita cu optimism de catre judecatorii celor trei instante iesene: Judecatorie, Tribunal si Curte de Apel, toti sperind intr-o armonizare a legislatiei interne cu cea europeana. Magistratii ieseni au inceput cursuri speciale privind cunoasterea practicii judecatoresti europene.

"Trebuie sa se asigure mai intii o stabilitate a legislatiei interne, urmata cit mai repede de o imbunatatire a conditiilor de munca a tuturor angajatilor din Justitie. De asemenea, cresterea salariilor in magistratura reprezinta o conditie esentiala pentru aderarea la UE. In Bulgaria, un judecator are o retributie lunara de aproape 1.800 de euro.

Nu mai vorbim de tarile europene, unde salariul unui magistrat depaseste cu mult suma de 5.000 de euro", a aratat judecatorul Aurel Dublea, de la Curtea de Apel Iasi. Magistratul iesean a apreciat ca o Justitie europeana nu se poate realiza fara intocmirea unor programe viabile privind cunoasterea si aplicarea legilor de cooperare penala internationala.

Astfel, in perspectiva aderarii Romaniei la UE, au luat nastere asa numitele „retele de judecatori specializati in judecarea unor anumitor cauze si infractiuni", respectiv traficul de persoane. In materie civila si comerciala inca se mai lucreaza la acest aspect, in scopul formarii unor magistrati specializati in astfel de cauze.

Mandatul de arestare european

Procesul de aderare a tarii noastre la UE ofera posibilitatea unui judecator roman de a putea emite un mandat europen de arestare. „In momentul aderarii va fi mult mai lejer pentru un magistrat roman de a solutiona o cauza penala cu inculpati care se afla pe teritoriul altor state membre ale UE.

Astfel, un judecator roman are posibilitatea reala sa puna mult mai repede in executare un mandat de arestare printr-o cooperare cu organele judiciare ale unui stat din uniune, pe teritoriul caruia se afla infractorul vizat. Nu va mai fi nevoie de intocmirea vreunei cereri de extradare", a explicat judecatorul Dublea.

Procesul de aderare prevede si o reducere semnificativa a cauzelor penale, civile sau de oricare natura, care se afla in prezent pe rolul instantelor din Romania. Conditia esentiala a acestei diminuari a proceselor este aparitia Legii privind medierea conflictelor, aceasta functionind de multi ani in tarile europene.

"Daca Romania va opta pentru o asemenea procedura, cu siguranta va avea loc o reducere semnificativa a proceselor aflate pe rol si care ne dau mari batai de cap", a conchis judecatorul Aurel Dublea. N.S.

Majoritatea spitalelor ar trebui inchise

In opinia medicilor, aderarea este simpla, integrarea este mult mai complicata, pentru ca presupune investitii masive, astfel incit unitatile sanitare sa indeplineasca criteriile de calitate din UE. „In absenta acestor investitii, majoritatea institutiilor medicale vor trebui sa fie inchise, pentru ca standardul de calitate este comun in UE.

Avantajul nostru este ca pentru Romania s-a negociat o perioada mai mare de timp pentru a se realiza aceste standarde, sapte ani – din momentul in care se semneaza Tratatul de aderare. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne culcam pe o ureche, pentru ca, incet-incet, fara investitii, sistemul sanitar se prabuseste", ne-a spus prof. dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Iasi.

Pe linga faptul ca trebuie sa gasim resurse proprii, trebuie sa avem si capacitatea de a accesa fondurile UE, chiar daca in ultima vreme in Parlamentul Europei se discuta tot mai des despre diminuarea fondurilor de restructurare care sint date Romaniei si Bulgariei.

In Ungaria, medicii au migrat spre Vest

O doza de scepticism este absolut necesara, mai ales in prima faza. Momentul 1 ianuarie 2007 nu va aduce o schimbare radicala, peste noapte. Nu se va produce mult-asteptata aliniere a veniturilor medicilor la salariile europene, ci, in prima instanta, se va constata doar cresterea obligatiilor profesionale ale acestora.

Beneficiul major va fi insa accesibilitatea pietei medicale a muncii din celelalte state membre UE. Anul trecut, Ungaria s-a confruntat cu un exod important al medicilor spre statele vestice. Acelasi fenomen se asteapta si in Romania, in conditiile in care salariul mediu din sistemul sanitar de la noi este de cel putin cinci ori mai mic decit in Vest.

"Entuziasmul asta debordant al tuturor, ca si cum acum vine cornul abundentei, curge lapte si miere, este periculos. Trebuie sa vedem integrarea in Comunitatea Europeana intr-o asemenea maniera, incit sa aducem si aportul nostru, nu numai sa fim cu capul plecat si sa respectam reguli care se impun si care uneori nu se potrivesc chiar cu comunitatea din Romania", a mai spus prof. dr. Astarastoae.

Elena LUCA

70% dintre firmele romanesti in pericol

Aderarea Romaniei la structurile europene, pe linga foarte multe beneficii, implica si costuri extrem de mari, in special pentru economia nationala. Alinierea agentilor economici la standardele europene de calitate si de mediu implica alocarea unor sume uriase.

"Sint multe firme care inca nu stiu ce au de facut. Daca in ceea ce priveste standardele de calitate foarte multe firme au obtinut certificatele, probleme foarte mari vor fi pe partea de mediu, in special de ordin financiar", ne-a spus Gheorghe Plesu, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri Iasi 2003.

Milioane de euro investite la Antibiotice

Una dintre firmele iesene care a investit si urmeaza sa investeasca sume importante pentru indeplinirea conditiilor de mediu este SC Antibiotice SA Iasi. „Antibiotice a fost auditata de Agentia Nationala a Mediului si are incheiat un program de conformare care se va derula ca prima etapa pina la 1 ianuarie 2007, iar a doua pina in 2010.

In prima etapa derulam o investitie importanta in modernizarea statiei de epurare, ce va avea o capacitate de cel putin 1.500 de metri cubi de apa pe zi. Pina in 2006 vom demara o alta investitie, estimata la 1,5 milioane de euro, pentru construirea unui incinerator de 250 de kg pe ora, necesar incinerarii deseurilor industriale specifice industriei noastre.

Evident, eforturile noastre nu se vor opri aici, pentru ca platforma Antibiotice are peste 45 de hectare, iar investitiile totale sint estimate la aproximativ 6 milioane de euro", ne-a spus Ioan Nani, director general SC Antibiotice SA.

Conform previziunilor si planurilor de dezvoltare economica, in perspectiva aderarii, judetul Iasi ar avea nevoie de investitii in valoare totata de peste 21.000 miliarde lei.

Catalin NEAGU

Vintul aderarii reduce anii de studiu

In contextul semnarii Tratatului de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, ieri, in Sala Senat a Universitatii „Al. I. Cuza" a avut loc dezbaterea publica „Drum catre Europa". La eveniment au participat reprezentanti ai tuturor celor cinci universitati de stat membre ale Consortiului Mihailean, precum si prefectul Radu Prisacaru si primarul Gheorghe Nichita.

O data cu inceputul anului universitar viitor, tinerii care doresc sa urmeze o facultate vor simiti pe pielea lor modificarile. De anul viitor va avea loc reducerea anilor de studiu la trei ani pentru universitatile traditionale si la patru ani pentru cele tehnice si pentru specializarea inginerie.

"Educatia si cercetarea vor fi unele dintre cele mai importante componente pentru aderare", a declarat rectorul Universitatii „Al. I. Cuza", Dumitru Oprea. „Partea grea a aderarii abia acum incepe. O sa fie foarte greu din punct de vedere administrativ, dar si in mediul universitar. Iasul nu este pregatit pentru aderare.

Vom avea o intilnire cu reprezentanti ai mediului academic si ai celui administrativ, pentru a vedea ce modificari trebuie facute la nivelul judetului. Iasul va trebui sa isi dezvolte turismul, dar si sa isi imbogateasca mediul academic", a spus Radu Prisacaru, prefectul judetului.

F.S.

Deficit de politisti

Politia de Frontiera este una dintre institutiile in care este imposibil sa nu observi schimbarile facute in contextul aderarii la UE. Daca, in urma cu citiva ani, pe granita inca se patrula cu calul, acum, estul tarii este pazit de politisti dotati la fel de bine ca si colegii lor din Occident.

Totusi, mai sint multe de facut pentru a demonstra tarilor membre ca Romania are o granita suficient de sigura pentru UE. „Semnarea tratatului de preaderare nu schimba cu nimic datele problemei, intrucit avem etapele noastre de securizare, pe care trebuie sa le parcurgem. Avem mai multe programe in derulare.

Desigur, introducerea vizelor pentru cetatenii din Republica Moldova va impune noi masuri si ne asteptam ca unii dintre ei sa incerce sa treaca fraudulos", ne-a declarat comisarul-sef Florin Tanase, directorul Directiei Politiei de Frontiera Iasi. Deficitul de personal la granita de est reprezinta o alta problema, in acest moment lipsind un procent de 35 la suta dintre cadre.

Ceva mai multi pasi vor avea de parcurs politistii de la inspectoratele judetene de politie, care, din lipsa de fonduri, s-au modernizat mai putin decit colegii lor de la frontiera. „Se fac eforturi pentru ca, pina in 2007, serviciile oferite de politie sa atinga standardele UE", ne-a declarat inspectorul principal Madalin Taranu, ofiterul de presa al Inspectoratului Judetean de Politie Iasi.

A.C.

UE reda independenta procurorilor

Pentru ca Romania sa se poata integra in Uniunea Europeana si din punctul de vedere al Justitiei, procurorii cred ca mai trebuie facuti pasi importanti. „Strategia noastra de integrare implica unele modificari ale legislatiei si ale modalitatilor de lucru, pentru a fi la nivelul statelor din Uniunea Europeana.

Unul dintre obiective ar fi modificarea Codului Penal, care nu va mai intra in vigoare in aceasta vara, si a Codului de Procedura Penala. Procurorii trebuie sa devina independenti si sa poata emite propriile solutii", ne-a declarat George Spaiuc, prim-procurorul parchetului de pe linga Judecatoria Iasi. Acesta a mai afirmat ca in viitor se va pune accent pe instanta pentru minori.

"Este necesara, de asemenea, adoptarea unui cod deontologic al procurorilor. Un alt capitol ar fi legat de necesitatea repartizarii lucrarilor penale aleatoriu. Deocamdata, procurorii raspund de anumite sectoare", a completat George Spaiuc.

Prim-procurorul a refuzat sa comenteze si salarizarea magistratilor, insa subalternii sai spun ca si aceasta trebuie sa se alinieze la standardele Uniunii Europene.

Andrei ASTEFANESEI

UE aduce cetateanul in biroul primarului

Integrarea in UE are implicatii si la nivelul administratiei, fie ca este vorba de cea centrala sau locala. Obiectivele prioritare stabilite la nivelul administratiei locale sint legate in primul rind de profesionalizarea acestui domeniu.

"Pe linga aceste obiective trebuie sa ni-l asumam si pe cel privind transparenta din administratie", a declarat primarul Gheorghe Nichita. In acelasi timp, trebuie sa se produca o schimbare a mentalitatii functionarilor. „De asemenea, la nivelul administratiei trebuie sa se constientizeze faptul ca banii cetatenilor trebuie cheltuiti in interesul acestora", a subliniat primarul.

In acest sens, este necesara o mai buna comunicare intre reprezentantii administratiei si cetateni. „Avem nevoie de propunerile si solicitarile cetatenilor din fiecare cartier, pentru a cunoaste exact care sint problemele acestora si a le rezolva cit mai eficient", a explicat Nichita.

Acum problemele cetatenilor ajung la urechile sefilor din administratie cind sint audiente sau dezbateri publice pe care le organizeaza municipalitatea.

Prefectul prefera modelul francez

Modificarile care trebuie sa se produca la nivelul administratiei nu sint parte a unui capitol separat pe care Romania trebuie sa il negocieze cu UE.

"Spre deosebire de alte domenii pentru care sint stabilite criterii foarte clare intr-un capitol separat, in administratie nu este la fel. Astfel, in acest domeniu, Romania poate urma exemplul altor state care s-au integrat inaintea noastra. In cazul nostru, vorbim de Franta – de la care «imprumutam» exemplul", a declarat prefectul Radu Prisacaru.

M.Z.