Primariile oraselor mici si mijlocii se afla la limita supravietuirii. Pentru a nu-si sacrifica banii, statul lasa primarii sa se descurce cu bugete mici. Edilii primariilor din judetul Hunedoara se plang din ce in ce mai mult de bugetele infime pe care le primesc de la stat.
Efectele calamitatilor naturale se vad nu numai in distrugerile provocate la tot pasul, ci si in gaurile lasate in bugetele primariilor. Investitiile prioritare sunt lasate uneori balta din cauza ca sumele alocate sunt tot mai reduse.
Bugetul unei primarii, in acest moment, este alcatuit pe baza veniturilor proprii pe care le poate realiza si pe baza sumelor pe care le poate disponibiliza statul, numite bugete de echilibare.
"Inca nu murim, ne descurcam, dar nu putem face investitii care sa cuprinda toate nevoile", spune primarul din Baru, Daniel Raducanu.
Foarte putine primarii din judetul Hunedoara se pot lauda cu bugete mari si indestulatoare. Singurele comune care isi permit sa faca cheltuieli mari sunt Soimusul si Vetelul. Asta pentru ca impozitele pe salariile muncitorilor de la Termocentrala Mintia revine administratiei publice locale din Vetel, iar cele de la fabrica de ciment Casial, Soimusului. "Ne descurcam din venituri proprii.
De la stat primim sume pentru ajutorul social, pentru persoanele cu handicap, in jur de trei miliarde de lei. Nu ne-am putea descurca numai cu banii de la stat", spune Maria Goia, contabila Primariei Soimus.
La Brad, doar 25 la suta din bugetul primariei reprezinta veniturile proprii. Salariile celor din invatamant sunt platite de stat, din cote defalcate din TVA si pana in prezent sunt asigurate, dupa cum spune viceprimarul Aurel Circo. Pentru asistenta sociala, Primaria Brad nu ar putea asigura sume fara ajutorul primit de la stat.
Problema cea mai mare apare acum ca fiind cea a inundatiilor, implicit a cheltuielilor neprevazute. Primaria a trebuit sa asigure fonduri pentru pierderile suferite; culturi, dependinte si fantani distruse din cauza apelor. "Sumele suplimentare pentru toate aceste pierderi nu au fost inca primite", spune viceprimarul primariei Brad. Podurile avariate nu au acoperire de la buget.
Din 70 de miliarde de lei, care constituie pierderi, s-au primit doar sapte miliarde.
In comuna Baru, primaria isi asigura venituri proprii in limita posibilitatilor. "Ne bucuram ca pe raza comunei functioneaza societatea Refraceram si balastiera unui investitor italian", spune primarul din Baru, Daniel Raducanu. Banii de la stat se primesc in functie de marimea localitatii. "Dupa ce se fac toate platile aferente, mai ramanem si noi cu ceva. Nu este mult dar ne descurcam", mai spune primarul.
Primarii din orasele mici spun ca solutia ar putea veni din recalcularea modului de alocare a sumelor de echilibru. Primariile sunt obligate deseori sa isi sacrifice cheltuielile cu modernizarea.
Uneori, pentru a face fata sarcinilor primite - precum renovarea si asigurarea salariilor angajatilor scolilor si spitalelor, repartizarea indemnizatiilor pentru persoanele cu handicap -, primariile fac eforturi uriase.
Primarii mici, bugete minuscule
Primariile din comunele mici se descurca foarte greu. Fara venituri proprii, abia isi permit sa mai faca o reparatie. "Ne descurcam cu strictul necesar. Am vrea sa facem ceva cu drumurile. Pana in prezent, nu putem misca nimic din cauza lipsei de fonduri. Si scolile ar trebui reparate. Tot timpul am facut economie. Si cu reteaua de apa si canalizare sunt destule probleme.
Asteptam rectificarea, poate mai primim ceva bani", spune viceprimarul din Lapugiu de Jos, Romolos Marina. Primariile mici se afla deseori in imposibilitatea de a face reparatii si nu investitii de amploare. Bugetul unei astfel de primarii se limiteaza la trei miliarde de lei pe an. "Am avut ceva bani, dar i-am cheltuit, asteptam sa vedem ce primim dupa rectificare.
Este foarte greu", spune viceprimarul de la Romos, David Uritoiu. Bugete mici si cheltuieli mari. Asa se poate caracteriza situatia de penurie din primariile judetului Hunedoara.
