Element esential pentru comunicarea dintre enoriasi si Dumnezeu, locasul sfant al bisericii este folosit ca sursa de profit de catre cei care il administreaza prin diferite mijloace. De la diversele servicii prestate de preoti, care bineinteles sunt contra-cost, ca doar si preotii trebuie sa mai adauge cate ceva la salarii, si curtilor bisericilor li se dau o intrebuintare productiva.

Astfel, in ograda bisericii sunt cultivate cele mai diverse legume, de la zarzavaturi pana la dovlecei. Si asta in conditiile in care, sa nu uitam, tot aceste gradini servesc si pentru gazduirea mormintelor preotilor ce au slujit in respectivul locas.

Pentru a mai aduce o oaza de frumos in orasul nostru, unele biserici constantene au fost imprejmuite de flori si arbori decorativi si chiar cu statui de ingeri si troite. Acesta poate fi si exemplul bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, situata in centrul Constantei.

Gradina, ingrijita cu sarg de angajatele bisericii, „incanta enoriasii prin multimea de flori”, dupa cum ne-a declarat una dintre ingrijitoare. Trandafirii, busuiocul si regina noptii sunt crescuti „doar pentru aspect, nu apucam sa punem si in sfanta biserica”.

Dar nu toate gradinile bisericilor sunt cultivate cu flori, din contra, obiceiul impamantenit mai ales pe la sate a inceput sa prinda contur si in mijlocul orasului. Astfel, gradinile locasurilor sfinte au inceput sa se umple cu zarzavaturi, legume si alte produse agricole, destinate consumului. Acesta este si cazul bisericii „Adormirea Maicii Domnului 9 septembrie”, situata pe Bd.

1 Mai, unde ingrijitoare cu mandrie arata „minunatia” de gradina unde are „de la ardei iute, la dovlecei, porumb, chiar si „matura” si floarea-soarelui”. Si de ce nu ar fi mandra de rezultate muncii sale, de vreme ce reprezentantii Arhiepiscopiei Tomisului nu o dezaproba.

Ba din contra, Liliana Naclad, purtatorul de cuvant al Arhiepiscopiei, ne-a declarat ca bisericile au in general pe langa ele si vreo cantina sau „vreo doua familii carora le mai da de mancare, deci e in scop caritabil”. Cat despre modul in care este folosita gradina bisericii, „este la latitudinea preotului paroh”, a mentionat Liliana Naclad.

Pe mormantul parintelui Iacob creste „matura”

Dar gradinile bisericilor nu servesc doar pentru cultivarea legumelor, cum obisnuiesc mai nou sa practice si preotii de la orase, ci conform traditiilor bisericesti, „in apropierea locasurilor de cult, sunt inmormantati preotii care au slujit in locasul respectiv si sunt considerati ctitori ai bisericilor”, a mai declarat Liliana Naclad.

Se ajunge astfel in situatii ca peste mormintele respective sa fie cultivate fel de fel de legume, destinate mai apoi consumului alimentar.

Din aceste legume sa intelegem ca sunt hraniti saraci sau cei care efectueaza lucrari in cadrul bisericii? Sau, cum este cazul bisericii „Adormirea Maicii Domnului 9 septembrie”, unde isi are mormantul de mai bine de doi ani preotul Iacob Ciupitu, locul de veci slujeste pentru cultivarea „maturii”.

Ba mai mult, desi explicatia ingrijitoarei bisericii a fost „cu produsele obtinute din gradina, hranim pictorii care lucreaza la biserica noastra”, aceasta nu a putut sa ne ofere o explicatie pentru utilitatea „maturii” care a impresurat mormantul preotului.

De asemenea, Liliana Naclad, purtatorul de cuvant al Arhiepiscopiei Tomisului, a mentionat cazul Inaltului Lucian, ale carui oseminte au fost inmormantate in interiorul Catedralei Sfintilor Petru si Pavel.

Desi in mediul rural obiceiul asezarii osemintelor umane in preajma bisericilor este inca respectat, la orase putine mai sunt cazurile in care slujbasii bisericii sa nu fie inmormantati in cimitire, dar nu din motivele invocate mai sus ci, „din lipsa de spatiu”.