Comunismul si-a asigurat supravietuirea in Romania de-a lungul deceniilor datorita unei formule preluate de la regimul stalinist: mistificarea. Valorile de baza ale societatii romanesti au fost complet anulate, iar in locul lor au fost inoculate modelele staliniste, adaptate la conditiile autohtone. Manevrarea simbolurilor nationale in sensul indeplinirii dezideratelor

conducatorilor comunisti a devenit aproape o arta, desavarsita de regimul lui Ceausescu. Masca socialismului dedicat in totalitate cetateanului de rand ascundea insa in fapt figura hada a autoritarismului de tip feudal. Iar cei mai zelosi slujitori ai regimului comunist au fost activistii PCR si securistii.

Majoritatea reprezentantilor societatii civile sunt de parere ca, in fapt, acestia

conduc si azi, din umbra, societatea romaneasca. Istoricul Marius Oprea a spus-o transant: „Cei care au putere economica, cei care ne conduc, cei care au putere asupra Justitiei si asupra informatiei sunt ei, activistii comunisti si securistii. Comunismul s-a privatizat.

Activistii comunisti, securistii si baronii lor au avut si au putere. Au folosit-o pentru a jefui averile tarii.

Acesta este rezultatul neaplicarii punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara!"

„Daca voi nu ma vreti, eu va vreau!"

Alexandru Retegan a fost un soldat docil al Partidului Comunist Roman. Fiindca a promovat cu sarg politica PCR, tovarasul Retegan a fost trimis sa se „cultive" la scoala de cadre a Partidului, Academia de politruci „Stefan

Gheorghiu" - dupa absolvirea careia majoritatea activistilor erau promovati in functii de conducere. Pe care a si absolvit-o, fara sa aiba alta meserie.

Dupa 1989, profitand de o hotarare de guvern a regimului Iliescu, care a avut mare grija de fostii activisti comunisti, carora le-a echivalat studiile in propaganda, dezinformare si alte cele cu diplome de studii superioare in

orice specialitate le poftea inima fostilor tovarasi. Pana in urma cu circa trei ani, nimeni din Bihor nu auzise despre Alexandru Retegan, care a inceput sa scoata capul la scurt timp dupa inchegarea organizatiei bihorene a Partidului Umanist, rebotezat ulterior „Partidul Conservator".

Cariera politica a lui Retegan a luat avant dupa anul 2000, odata cu numirea

sa ca subprefect de Bihor. Avid de putere si de functii, fostul activist, dovedind o abilitate remarcabila, a facut un joc politic care i-a adus in cel din urma functia de presedinte executiv in filiala locala a partidului aflat atunci la guvernare, respectiv a PSD Bihor.

Spre sfarsitul anului 2003, PUR a iesit de la guvernare. Simtind ca partidul

lui Voiculescu nu are viitor politic, Retegan si-a prezentat demisia din functia de presedinte al organizatiei judetene umaniste. Aceasta a fost insotita de cererea de intrare in PSD Bihor.

Desi s-a bucurat de sprijinul fostului rector al Universitatii Oradea, Teodor Maghiar, pe atunci presedinte de onoare al partidului si senator de Bihor, solicitarea lui Retegan a fost

respinsa de Delegatia Permanenta si Biroul Executiv. In repetate randuri. Insa Retegan nu a obosit sa tot bata la usile inchise ale PSD Bihor. Aproape cinci luni dupa ce si-a dat demisia din PUR, Retegan a tot asteptat sa fie primit in partidul trandafirilor.

Numai ca pesedistii bihoreni se opuneau cu vehementa, asa ca Retegan a apelat la vechiul sau prieten, Octav Cozmanca,

cu care fusese coleg la „Stefan Gheorghiu", scoala activistilor PCR. Presedintele executiv al PSD l-a sprijinit direct pentru obtinerea unei functii de conducere in filiala bihoreana a social-democratilor.

Fostul activist le-a cerut pesedistilor, cu mult tupeu, sa-si pastreze postul de subprefect in continuare, functia de vicepresedinte in filiala si un loc eligibil pe liste la

alegerile parlamentare din noiembrie 2004. Delegatia Permanenta a PSD Bihor l-a criticat zdravan pe Retegan pentru pretentiile sale exagerate si a refuzat sa-si dea acordul pentru primirea acestuia in partid. Nici macar recomandarea influentului senator-rector Teodor Maghiar nu a reusit sa-l faca membru de partid pe Retegan. Ba chiar, la un moment dat, capii filialei

bihorene a partidului de guvernamant si-au declarat pe fata optiunea pentru sustinerea unui etnic maghiar in „cabinetul doi" al Prefecturii, pentru a obtine sprijinul in alegeri al celor 20% de maghiari din Bihor.

Tovarasul Cozmanca intervine

Dupa ce s-a saturat sa astepte in zadar acceptul de a deveni membru al

organizatiei judetene a PSD Bihor, Retegan a apelat la Cozmanca. Acesta l-a chemat urgent la Bucuresti, insotit de prefectul Florian Serac, care era la acea vreme presedintele PSD Bihor, si a trasat sarcina de partid primirea lui Retegan in organizatia locala.

Astfel, Delegatia Permanenta a PSD Bihor a aflat ca Retegan va fi numit presedinte executiv peste capul lor, asa ca s-a

adunat la sediul partidului hotarata sa-si dea demisia in bloc daca se va intampla acest lucru. Decapitarea filialei bihorene a fost evitata in ultima clipa, prin numirea ca presedinte executiv a prorectorului Ioan Mang. In cele din urma, Retegan si-a atins scopul, fiind ales, in cele din urma, presedinte executiv al filialei.

Unii pesedisti bihoreni de marca sustin ca Retegan a fost instalat intr-o functie importanta pentru ca, prin intermediul sau, Cozmanca sa poata controla anumite grupuri din filiala bihoreana a PSD.

Aceasta ipoteza este intarita de una dintre stenogramele staff-ului PSD, publicata si de ziarul nostru, in care s-a decis cine sa ocupe functiile de conducere ale filialei

bihorene. Retegan a fost recomandat de Octav Cozmanca. „Si presedinte executiv nu am avut acolo, nu am pus pe nimeni pana in momentul de fata, au facut tot soiul de propuneri. Va supunem atentiei pe Alexandru Retegan, care este subprefect si care cunoaste foarte bine judetul, este un tip eficient.

Au avut retineri sa-l primeasca, ca venea de la PUR, dar realmente este un

om serios si este sustinut si de o buna parte din oamenii de acolo" – a fost propunerea lui Cozmanca. Propunerea a fost acceptata si Retegan s-a bucurat de sprijin consistent in alegerile pentru functia de prim-vicepresedinte al PSD Bihor.

O tinta ratata

Proaspatul lider si-a incercat sansele de a prinde un loc eligibil pe listele de

candidati pentru Parlament ale filialei. Dar colegul sau de partid, prefectul Gheorghe Sarb, a fost mai smecher. Dupa cum au scris si alte publicatii, Sarb si-a negociat candidatura pentru Camera Deputatilor direct la Bucuresti.

Inainte de rearanjarea listelor pentru Parlament, conducerea centrala a PSD le-a cerut celor doi castigatori ai pre-alegerilor interne de pe

plan local, Alexandru Retagan, la acea vreme subprefect, si lui Sarb, care era prefect, sa decida singuri care renunta la candidatura. Sarb a plecat val-vartej la Bucuresti. La lansarea listei celor 200 de candidati ai PSD, Gheorghe Sarb a fost singurul bihorean prezent pe scena Salii Palatului.

Castigator al alegerilor interne, subprefectul Retegan a ramas acasa, transmitandu-i-se

indirect ca nu are nici o sansa in fata prefectului. Initial, locul lui Retegan fusese rezervat fostului ministru de Interne, Ioan Rus. Dar dupa sedinta Delegatiei Permanente a PSD, acesta a pasat oferta.

Refuzul sau a deschis calea lui Alexandru Athanasiu, la acea vreme ministru al Educatiei, caruia partidul ii cautase, fara succes, un loc prin Maramures.

Retegan este unul din oamenii pe care conducerea centrala a PSD i-a scos pur si simplu de pe lista. El a ramas la comanda Prefecturii pe durata cat prefectul Sarb s-a aflat in campanie electorala.

Fostul subprefect a declarat la vremea respectiva ca se astepta la aceasta solutie din clipa in care centrul a anuntat ca unul din cei doi reprezentanti ai Guvernului PSD va ramane „la

post", pentru a asigura „continuitatea actului de conducere".

Omul PCR, mai tare ca Statutul PSD

Problema fostului politruc comunist este ca ocupa o functie in care a fost intai impus, apoi ales, in mod nestatutar. In Statutul Partidului Social Democrat, la articolul 7,se stipuleaza: „Nu pot fi membri PSD persoanele

compromise moral si politic, inclusiv prin actiuni abuzive in slujba dictaturii si totalitarismului".

Articolul 17, punctul 10, prevede: „Pentru a putea candida in organele de conducere de la nivelul oraselor, municipiilor, judetelor, municipiului Bucuresti, precum si de la nivel national, se introduce urmatoarea vechime in partid: a) pentru orase si municipii, minim

un an; b) pentru judete si municipiul Bucuresti, minim 2 ani".

Retegan avea cateva luni vechime in noul partid cand a fost numit presedinte executiv interimar al PSD Bihor si cu ceva mai mult de un an cand a fost ales in functia de prim-vicepresedinte (conferinta judeteana a filialei din primavara acestui an).

Prin Hotararea nr. 413/16 august 1993 privind completarea HG n

55/19.01.1990, se stipula, la art.

1.: „Dupa absolvire, atat studentii anilor IV invatamant de zi cat si V invatamant fara frecventa, cat si toti absolventii fostei Academii de Studii Social Politice «Stefan Gheorghiu» pot fi atestati, la cerere, ca avand studii superioare, astfel: a) diploma de absolvire a fostei Academii de Studii Social - Politice «Stefan Gheorgiu» cu durata de 4 ani la

invatamantul de zi si de 5 ani la invatamantul fara frecventa, pentru titularii absolventi ai liceului cu diploma de bacalaureat sau echivalenta, se echivaleaza cu diploma invatamantului superior de stat, in vederea incadrarii in functii pentru care nu se cer studii superioare de profil".

Intrebat daca, potrivit statutului de subprefect, atunci cand a fost ales in

functie avea experienta necesara, Retegan si-a iesit din pepeni cand a auzit intrebarea, neputandu-si stapani nervii. El a declarat ca atunci cand a fost ales presedinte executiv al PSD.

Bihor, pentru prima data, nu avea „experienta necesara", dar a doua oara, adica in aprilie 2005, cand a fost uns prim-vicepresedinte, avea „o experienta de 5 ani pentru ocuparea functiei pe

cere o detine in prezent". Un raspuns tipic pentru un fost activist PCR.

Referitor la studiile superioare pe care le are, fostul politruc a declarat ca este licentiat la doua facultati, respectiv Stiinte Economice si Stiinte Juridice, sustinand, cu mult ridicol si patos, ca se considera „un om super-calificat in ambele domenii pe care le-a absolvit".

Intrebat ce functii publice a ocupat inainte de 1990, Retegan a afirmat ca a fost activist PCR, iar dupa 1990, ca nu a ocupat alta functie publica, in afara de cea de subprefect.

Pe langa faptul ca nu are ambitii profesionale, Retegan zice ca a lucrat ca economist la mai multe societati si institutii, printre altele si ca sef Serviciu Credite la una din bancile locale.

Daca membrii PSD Bihor accepta sa fie condusi de un fost activist PCR, e problema lor. Insa daca nu vor sa devina ridicoli, ar fi cazul ca sa-si respecte macar statutul pe care ei insisi l-au votat.

Viorel Ursuta