Cea mai mare amenintare la adresa pozitiei privilegiate pe care o detine UDMR este Uniunea Civica Maghiara (UCM), care a incercat, fara succes, sa se inscrie in competitia electorala de anul trecut, insa accesul i-a fost interzis de Biroul Electoral Central, pe motiv ca nu era inregistrata ca partid politic.
Legea electorala permite minoritatilor nationale sa participe la alegeri printr-o singura formatiune reprezentativa, iar aceasta postura era deja ocupata de UDMR. Liderii UCM, in frunte cu presedintele Szasz Jeno, au criticat in permanenta UDMR, acuzand-o ca i-a barat intentionat accesul in competitia electorala si ca se teme de o competitie cu alte forte politice din cadrul comunitatii maghiare.
UDMR a argumentat ca existenta mai multor formatiuni care sa reprezinte minoritatea in alegeri ar fi contraproductiva si ar pune in pericol reprezentarea maghiarilor in Parlament, tinand cont de faptul ca UDMR se situeaza mereu putin peste limita pragului electoral de 5%, care ii asigura prezenta in Parlament.
AP, un prieten de nadejde
Pentru a evita situatia de anul trecut, UCM a demarat actiunea de strangere de semnaturi, pentru a putea deveni partid politic, caz in care poate concura fara probleme la alegeri.
Discursul acestei formatiuni a fost unul mult mai radical decat cel al UDMR, lucru explicat de relatiile stranse dintre aceasta si FIDESZ, partidul de dreapta al fostului premier ungar Viktor Orban, precum si de faptul ca baza UCM-ului este in regiunea Harghita-Covasna.
Liderii UCM au anuntat ca vor cere sprijinul Actiunii Populare, partidul fostului presedinte Emil Constantinescu, in campania de strangere de semnaturi, pentru ca acest partid a sprijinit UCM si in tentativa de a se inscrie in alegeri.
De altfel, AP a fost una dintre cele mai deschise formatiuni fata de nationalistii maghiari, declarandu-se chiar de acord cu autonomia pentru secuime. Asa se explica si numarul mare de voturi pe care AP l-a inregistrat la ultimele alegeri in zonele locuite de maghiari, precum si in circumscriptia din Budapesta, unde AP a obtinut al doilea numar de voturi, dupa UDMR.
Maghiarii se sparg in bucati
Disolutia politica a comunitatii maghiare a inceput odata cu indepartarea din conducerea UDMR a episcopului Laszlo Tokes, care a fost mult timp presedintele onorific al Uniunii. El se afla acum la conducerea Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania, o organizatie apolitica, prin care lanseaza des atacuri la adresa UDMR.
Tokes a fost unul dintre cei mai vehementi critici ai proiectului de lege a minoritatilor, acuzandu-i pe liderii Uniunii ca promoveaza un proiect de lege ambiguu, care nu protejeaza interesele reale ale maghiarimii. O alta formatiune care face opozitie din interior UDMR-ului este Uniunea Secuilor din Romania (USR), condusa de Kalman Kiss.
Secuii au atacat, la randul lor, in repetate randuri, legea minoritatilor, afirmand ca nu sunt instituite discriminari din partea natiunii majoritare inspre minoritati, ci le asigura si mai multe privilegii liderilor comunitatii maghiare. Secuimea este si ea divizata, intre USR si Consiliul National Secuiesc (CNS).
USR a incercat sa obtina recunoasterea secuilor ca si etnie distincta de maghiari, pe cand CNS sustine ideea ca secuii sunt parte integranta a maghiarimii.
