PNL

Spre deosebire de situatia de la „centru", unde un grup mic, dar cu nume sonore – Valeriu Stoica, Mona Musca, Theodor Stolojan, Cristian Boureanu – contesta tot mai vehement conducerea partidului, la Cluj nu se poate vorbi de tabere si nici macar de disidenti in randul liberalilor. Meritul, fara indoiala, ii revine presedintelui PNL Cluj, Marius Nicoara.

Probabil si relatia sa de prietenie cu presedintele PNL Calin Popescu Tariceanu este unul din motivele pentru care „grupul lui Stoica" nu are aderenti, cel putin vizibili, la Cluj. Dovezi evidente ale unitatii liberalilor clujeni au fost alegerile pentru organizatiile municipala si judeteana.

Daca Adrian Popa a avut un contracandidat absolut formal, Nicoara a candidat singur, ambii asigurandu-si cvasi-unanimitatea voturilor.

La nivel parlamentar, cei doi deputati, Mircea Pusca si Horea Uioreanu vorbesc, practic, aceeasi limba, avand numeroase initiative legislative si luari de pozitie parlamentare comune. O pozitie oarecum aparte in organizatia clujeana o ocupa senatorul Norica Nicolai.

Impusa de la Bucuresti pe lista candidatilor clujeni in 2000, nici in acest moment nu se poate spune ca a fost total asimilata de liberalii clujeni, cu atat mai mult cu cat trece destul de rar prin Cluj.

PD

In conditiile in care, la nivelul intregului partid, nu exista manifestari vizibile ale vreunor tensiuni interne, nici in organizatia clujeana a democratilor nu se poate vorbi despre asa ceva.

Asa cum, la nivel national, „duhul" fostului lider democrat, Traian Basescu, vegheaza la unitatea partidului, in egala masura, prezenta la Cluj a actualului presedinte PD, Emil Boc, impune disciplina in filiala.

Nici nu si-ar putea permite Boc sa aiba probleme tocmai in propria sa organizatie. Pana acum, el nu a fost „tradat" decat de Mircea Miclea, in momentul in care si-a dat demisia din Guvern, punandu-l pe Boc intr-o situatie cel putin delicata.

Prins oarecum pe picior gresit, liderul democrat s-a vazut pus in situatia gasirii unui inlocuitor, lucru care a dus, in cele din urma, la o oarecare sifonare a propriei imagini in momentul in care a tinut sa impuna un ministru tot clujean, Mihail Hardau, pentru ca apoi, sa puna pe scaunul lasat liber de acesta, la Prefectura, pe Alin Tise, caruia i-a fost nas de cununie.

O situatie potential conflictuala este posibil sa se repete la Cluj, urmand un model de la nivelul national al partidului. Daca pentru locul lasat mostenire de Basescu si-au manifestat mai multi democrati intentia de a se duela cu Boc, in cele din urma, tot cuvantul fostului lider a contat.

Dupa ce Tise a fost „parcat" la Prefectura, urmand, conform legii, sa paraseasca partidul, singurul contracandidat al lui Daniel Buda pentru conducerea organizatiei judetene a PD pare sa fi ramas consilierul local Florin Stamatian.

Cum Boc a copiat modelul Basescu si i-a lasat mostenire filiala lui Buda, e mai mult decat posibil ca, pana la momentul alegerilor, sa se repete scenariul de la Bucuresti.

Alianta D.A.

Tensiunile dintre PNL si PD, la nivel central, sunt bine cunoscute, avandu-l ca ferment pe presedintele Traian Basescu. In acest moment, lucrurile par sa fi intrat, totusi, pe un fagas relativ normal, in urma „pactului de neagresiune" semnat, de curand, la Bucuresti, intre conducerile celor doua partide.

Fiind al doilea si singurul judet, dupa Bucuresti, in care Alianta D.A. a functionat inca de la alegerile locale de anul trecut, Clujul a fost dat, in permanenta, ca exemplu de buna functionare a Aliantei. Inclusiv in recenta vizita pe care a efectuat-o la Cluj, Tariceanu a subliniat, din nou, acest lucru.

Daca, atat in Consiliul Local (CL), cat si in Consiliul Judetean (CJ), liberalii si democratii coopereaza aproape perfect, este, indiscutabil, meritul acelorasi doi lideri de marca, Boc si Nicoara.

Practic, colaborarea, in plan administrativ, dintre primarul Emil Boc si presedintele CJ Marius Nicoara, este unul dintre marile castiguri ale clujenilor dupa anii in care fostul primar, Gheorghe Funar, se afla, practic, in razboi cu toata lumea.

UDMR

UDMR se poate spune ca a fost, de-a lungul timpului, cel mai stabil partid politic din Romania. Nici macar aparitia unei platforme liberale opuse celei populare, majoritare, in interiorul formatiunii, nu a adus nici un fel de atingere unitatii UDMR. Tanand cont de interesele specifice acestui partid, unitatea sa este mai mult decat explicabila.

„Disidentul" UDMR, liderul platformei liberale, este senatorul clujean Eckstein-Kovacs Peter.

Este stiut faptul ca, in ciuda dorintei sale, recunoscuta public, de a deveni euro-parlamentar, a refuzat aceasta demnitate tocmai datorita afilierii UDMR la grupul popular din Parlamentul European.

Pozitia sa, de asemenea recunoscuta, de adversitate politica fata de presedintele UDMR Marko Bela, se rasfrange si la Cluj, unde Eckstein este mai des vazut la cabinetul sau parlamentar, decat la sediul UDMR.

Dar, asa cum afirmam mai sus, chiar si in acest caz, nu se poate spune ca pozitia sa liberala ar genera tensiuni in partid. Fara a fi o personalitate care sa impuna, noul presedinte al UDMR Cluj, Laszlo Attila, nici nu are nevoie de „mana de fier" pentru a conduce o organizatie in care, si daca apar mici conflicte interne, acestea sunt rezolvate exclusiv in bucataria interna.

PC

Fostii umanisti, actualii conservatori, fiind ceea ce se numeste un „partid de lider", evolueaza strans uniti in jurul lui Dan Voiculescu, fara sa se fi inregistrat, pana acum, vreun derapaj interior semnificativ. La Cluj s-a creat, insa, o situatie mai speciala, o data cu dizolvarea Biroului Judetean, la ordinul aceluiasi Voiculescu.

Motivatia oficiala au constituit-o slabele rezultate electorale ale conservatorilor in judetul Cluj.

Fostul presedinte al filialei, Aurel Netin, este, in acest moment, secretar de stat in Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, fiind tot mai rar vazut prin Cluj dupa inlaturarea sa de la conducere.

Insarcinata cu reorganizarea filialei, deputatul Gratiela Iordache are handicapul faptului ca are domiciliul in Bucuresti, fiind, in plus, prea putin familiarizata cu dimensiunile integrale ale realitatilor clujene.

Proaspat venit in partid, de la PRM, nemultumit ca a ratat un nou mandat de parlamentar, Dan Brudascu pare a fi favorit pentru preluarea conducerii filialei, in conditiile in care Iordache a recunoscut ca nu isi poate asuma un asemenea rol pentru ca „nu se poate conduce o filiala judeteana de la Bucuresti".

Chiar daca Brudascu pare sa-si fi negociat, o data cu intrarea in partid, inclusiv functia de presedinte al filialei, in conditiile in care promitea sa aduca 400 de noi membri, nu sunt excluse nemultumiri ale vechilor membri PC fata de ambitiile unui, totusi, nou venit in partid.

Coalitia

Daca, la nivel central, „oaia neagra" a Coalitiei au fost, mai tot timpul, conservatorii, care, recent, s-au trezit sa faca si zgomot, la Cluj nu a fost cazul, pentru simplul motiv ca fostii umanisti nu au reprezentanti nici in CL Cluj-Napoca, nici in CJ. Mai mult chiar, la nivel parlamentar, Iordache pare a colabora chiar eficient cu colegii sai clujeni.

Nu cu mult timp in urma, deputatul conservator a organizat, in premiera pentru Cluj, o conferinta de presa comuna cu liberalul Uioreanu, ocazie cu care au prezentat rezultatele efortului comun de a obtine o majorare importanta a fondurilor destinate judetului de la Bugetul central. Un prim conflict intre conservatori si celelalte partide din Coalitie este in curs de desfasurare zilele acestea.

Numit de catre colegul sau de partid, presedintele Agentiei Nationale pentru Sport, Florian Gheorghe, in fruntea Directiei Judetene pentru Sport (DJS) Cluj, conservatorul (fost PRM-ist) Corneliu Nut, este contestat de catre noul prefect, Alin Tise. Se pare ca, potrivit protocolului incheiat la nivel local, sefia DJS ar fi trebuit sa revina UDMR.

In privinta celorlalte trei partide, pana in acest moment nu s-au inregistrat „fracturi" in colaborarea dintre PNL, PD si UDMR nici in CL, nici in CJ. Singurul moment delicat a fost generat de vice-primarul UDMR Boros Janos, prin celebra sa tentativa de a acoperi groapa din Piata Unirii, profitand de absenta primarului Boc din tara.

Interventia telefonica a lui Boc din SUA, prin care a blocat tentativa lui Boros, a dus la o reactie vehementa a liderului local UDMR Laszlo Attila, care a amenintat cu ruperea protocolului cu Alianta D.A., dezvaluind ca acesta prevedea inclusiv astuparea celebrei gropi. O data cu revenirea primarului acasa, totul s-a aplanat, chiar daca incidentul nu a fost lamurit pe deplin.

Ramane de vazut cum se va reflecta la nivel local previzibila problema care s-ar putea ivi intre UDMR si restul Coalitiei, in momentul in care se va dezbate in Parlament Legea Minoritatilor. Pana in acest moment, trei deputati clujeni: Daniel Buda, Horea Uioreanu si Mircea Pusca si-au manifestat, public, adversitatea fata de forma in care intelege UDMR autonomia culturala.

PSD

In acest moment, PSD este partidul care pare a traversa cea mai grava criza interna. Revolutia pornita o data cu inlaturarea lui Iliescu de la conducere, pare a nu mai iesi din punctul de fierbere.

Principalul partid de opozitie, in loc sa fie preocupat de lupta politica cu Puterea, este macinat in continuare de conflicte interne, mai mult sau mai putin fatise, intre doua, se spune chiar trei tabere, care, cel putin momentan, par ireconciliabile.

Si in cazul social-democratilor, Clujul pare o veritabila oaza de liniste. Desi pare sa-si fi pierdut din influenta la nivel national, care il ajutase sa castige batalia din Congresul de la inceputul anului, celebrul „Grup de la Cluj" nu si-a pierdut omogenitatea. Si in cazul de fata, mana de fier a fostului Ministru de Interne, Ioan Rus, are un rol deloc neglijabil.

Presedintele PSD Cluj, impreuna cu Vasile Dincu si Vasile Puscas, formeaza o echipa care nu numai ca gandeste unitar, dar beneficiaza si de o extrem de importanta doza de credibilitate atat in interiorul propriului partid, cat si in ochii opiniei publice. Nu este de neglijat nici rolul extrem de important pe care il joaca liderul „de facto" al consilierilor locali PSD, Stefan Dimitriu.

Nu e de neglijat intelepciunea de care a dat dovada in momentul in care a acceptat sa faca pasul inapoi de la conducerea filialei municipale, lasand locul mai tanarului Remus Lapusan. Acesta avea nevoie de un premiu de consolare ca urmare a pierderii locului de deputat care i-ar fi revenit de drept, daca nu i-ar fi fost „furat" de Iordache, „aliatul" umanist impus de la Bucuresti.

PRM

Paradoxal, conflictul cel mai serios, in lumea politica clujeana, mocneste tocmai in partidul dictatorului absolut C.V.Tudor. Daca, in permanenta, sustine unitatea echipei din fruntea filialei judetene a PRM, presedintele acesteia, Petru Calian, pare a se afla pe o pozitie ireconciliabila fata de senatorul Gheorghe Funar.

Conflictul dintre cei doi a izbucnit o data cu excluderea din partid, la cererea lui Calian, a lui Dan Brudascu si a atins apogeul in momentul „marii reveniri" la carma partidului a lui Vadim. Acuzandu-l de colaborationism cu „tradatorul" Ciontu, Funar cerea excluderea lui Calian din PRM.

In urma unui abil joc politic, acesta din urma a reusit sa evite un astfel de deznodamant, dar pare sa fi pierdut increderea lui „El Lider Maximo", care nu l-a mai luat langa el, ca vice-presedinte.

Radicalul, pana dincolo de limita rizibilului, Funar nu poate convietui cu mult mai rezonabilul si, spuneam, abilul Calian. Cum acesta din urma controleaza, momentan, echipa din fruntea filialei judetene, Funar nu a mai fost vazut de mult trecand pe la sediul partidului.

Uzand, in schimb, de influenta net superioara pe care o are pe langa Vadim, nu e exclus ca Funar sa astepte momentul in care sa-i dea lovitura de gratie inamicului sau. In acel moment se va vedea cat este de unita echipa cu care se lauda Calian.