Mai putin de zece procente din suprafata agricola din Cluj este asigurata la aceasta ora iar proprietarii de culturi risca sa nu mai primeasca subventii in acest an din acest motiv. Subventiile de la stat vor veni in acest an, pentru prima data, doar pentru suprafetele de teren asigurate. ‘‘E foarte putin.

Tot ce se insamanteaza in primavara va trebui asigurat, daca vor sa primeasca subventii’‘, a declarat seful Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj, Iuliu Suatean.

In plus, din cele 41 de asociatii cu statut juridic inregistrate cu activitate in domeniul agriculturii in Cluj nu e functionala la aceasta data aproape nici una.

Situatia este critica prin prisma faptului ca pentru a beneficia de subventii dupa acceptarea Romaniei in Uniunea Europeana, fermierii trebuie sa aiba fie un cont bancar ori sa fie membri ai unei asociatii functionale. ‘‘Nu putem da miliarde de lei pana ei nu se organizeaza.

Poate fi inregistrata asociatia, dar trebuie sa aiba structura, un casier ceva’‘, a declarat directorul adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj, Gheorghe :erban. ‘‘Va trebui sa mergem din nou in fiecare comuna in parte si sa-i convingem sa se asocieze’‘, a mai spus serban.

Situatia din Cluj e problematica si prin prisma faptului ca nici fondurile primite ca subventii sau autoare financiare nu sunt absorbite la capacitate maxima.

Spre exemplu, prin programul Fermierul derulat de ministerul de resort, unde numai in ultimele doua luni ale anului trecut au fost deblocate 300 de miliarde de lei vechi, nici un leu nu a luat drumul Clujului pana acum. ‘‘Problema e una de mentalitate’‘, a explicat Gheorghe :erban.

Un numar de aproximativ 300 de fermieri s-au interesat pana acum de conditiile de finantare in programul Fermierul in Cluj, insa din acestia doar sapte proiecte mari sunt acum in lucru.

Nici un proiect nu a fost finalizat si finantat in Cluj cu bani SAPARD si PHARE si ajutor pentru cofinantare din partea statului prin programul ‘‘Fermierul’‘. In plus, prin SAPARD au fost finalizate doar patru proiecte in Cluj pana acum de la demararea finantarii europene.

O suma de 6000 de miliarde de lei vechi va fi deblocata in acest an prin programul ‘‘Fermierul’‘ ca o cofinantare la proiecte SAPARD, insa directorul adjunct al DADR Cluj, Vakar Istvan, este sceptic cu privire la capacitatea clujenilor de a absorbi o cantitate suficienta din aceasta suma.

‘‘E un fond urias’‘, a apreciat si seful DADR Cluj, Iuliu Suatean. In ce priveste proiectele cu finantare SAPARD, Clujul este in urma altor judete ca Bihor, cu trei proiecte finalizate, si Maramures cu doua, desi este judetul din regiune cu cel mai mare numar de comune.