Cluj Napoca este cel mai inapoiat municipiu de judet dintre polii de dezvoltare din tara in ce priveste administratia publica, releva un studiu dat publicitatii in aceasta saptamana de Grupul de Economie Aplicata Bucuresti.

Cluj Napoca a fost devansat de toate orasele implicate in studiu, respectiv de Timisoara, Constanta si Iasi.

Indicele de europenitate in administratia publica a fost stabilit pe baza a patru criterii, e vorba de numarul de angajati in departamentele de integrare europeana ale administratiei publice, de numarul de acorduri de infratire, de numarul de rezidenti straini si de cuantumul fondurilor europene atrase.

Merita semnalat sectorul privind moitorizarea presei locale, care face parte din studiul dat publicitatii de GEA. Studiul GEA arata ca "practic, nici o ancheta si un singur interviu in trei luni, in opt ziare locale, despre integrare europeana.

Acest rezultat, obtinut in al treilea trimestru la rand, arata o slaba capacitate a presei locale de a interpreta evolutiile legate de integrarea europeana si de a le pune in context.

Este legata de perceptia dominanta a UE si a autoritatilor centrale ca actori ai integrarii& ei sunt actorii, ei fac stirile, noi doar le reproducem", se arata in studiu.

Patru criterii au determinat concluzia GEA ca Cluj Napoca are cea mai ineficienta administratie, este vorba de numarul de rezidenti straini care locuiesc in oras, cuantumul fondurilor europene atrase de administratia locala, numarul angajatilor in birourile de integrare europeana, numarul de acorduri de infratire, si, in plus, reprezentarea problemelor legate de UE in mass-media. In Timisoara, cel mai bine cotat oras din cele patru analizate din acest domeniu, sunt angajati in primarie, la biroul de integrare europeana, zece persoane. In Cluj Napoca sunt angajate doar opt si acestea se ocupa si de relatiile cu mass-media.

Timisoara a incheiat 11 acorduri de infratire, Cluj Napoca a incheiat 16 acorduri. Administratia locala din Timisoara a atras anul trecut o suma de aproape 65 de milioane de euro. Am solicitat suma de bani europeni primita de administratia locala din Cluj Napoca, insa nu am primit-o ieri, in ciuda insistentelor.

Merita semnalat ca in Cluj Napoca monitorizarea presei a cuprins doar doua cotidiane, Adevarul de Cluj si Ziua de Cluj.

In ce il priveste pe primul, insisi autorii studiului recunosc ca mare parte din materialele monitorizate au fost preluate de la mass-media straina si astfel nu reflecta nici macar specificul national in raport cu UE.

"In presa din Cluj avem cel mai mare numar de articole in care sunt definite atitudini pozitive s negative, fapt care se datoreaza numarului mare de articole preluate in special de ziarul Adevarul de Cluj din presa occidentala si in care sunt dezbatute subiecte de interes pentru Uniunea Europeana.

Cel putin pentru presa din Cluj este vorba mai degraba de reproducerea unor articole de opinie din media internationala decat de conturarea unor opinii proprii". Evident, cotidianul "Buna ziua, Ardeal", care a dezvaluit in repetate randuri manarii cu fonduri europene, nu a contat in monitorizarea presei locale.

"Am selectat cele mai reprezentative doua ziare si le-am analizat. Nu putem analiza toate ziarele pentru ca e un efort foarte mare, articolele nu sunt doar citite, trebuie si analizate", a explicat directorul GEA, Liviu Voinea. Ramane de vazut cat de reprezentativ este cotidianul "Adevarul de Cluj".

Mai precizam, in treacat, tirajul declarat al Ziua de Cluj, asa cum este mentionat in studiu, este vorba de nu mai putin de 30.562 de exemplare. In ce priveste Adevarul de Cluj, in studiu a fost trecut un "n.a.", ("not available").

"Nu aveam un tiraj de data recenta", a declarat Voinea, fara sa poata explica, in aceasta situatie, care au fost criteriile care au determinat echipa de cercetatori sa aleaga cele opt ziare cuprinse in studiu.

Cu atat mai mult cu cat alte doua ziare, "Ziua de Vest" (Timis) si "Telegraf" (Constanta) nu au tirajele precizate. Mai amintim, in treacat, tirajele neverosimile a doua ziare locale, Ziarul de Iasi cu 284.000 de exemplare, si Renasterea Banateana cu, atentie, 393.131 de exemplare.

Cel mai bine vandut ziar din tara, Libertatea, are un tiraj care nu depaseste 250.000 de exemplare, cu toate ca este distribuit la nivel national. Liviu Voinea a declarat, pus in fata acestui fapt, ca "probabil unele dintre ele sunt la nivel saptamanal".

Cu alte cuvinte, unele ziare au fost luate in considerare cu tirajele zilnice, altele cu tirajele saptamanale, iar altele cu tirajul neprecizat deloc.