Un fost recidivist a dat o spargere chiar in locuinta unei foste procuroare. Mircea Cristian, de 23 de ani, a fost trimis in judecata pentru distrugere si tentativa de furt calificat. Pe 7 martie, s-a urcat pe acoperisul unui bloc si a intrat pe balcon in apartamentul fostei procuroare, care a fost chemata acasa de vecinii ce auzisera zgomote suspecte.

Mircea Cristian a fugit, dar a fost prins de fiul fostului magistrat. Aceasta a reclamat faptul ca i-au disparut bijuterii in valoare de 200 de milioane de lei. Mircea Cristian a mai fost condamnat la 2 ani de inchisoare in 2003 si fusese liberat conditionat in luna mai a anului trecut.

Acesta este doar unul dintre sutele de cazuri de recidivisti care dau "lovituri" la doar cateva luni dupa liberare.Din 990 de inculpati trimisi in judecata anul trecut de procurorii Parchetului de pe langa Judecatorie, 137 erau recidivisti, iar 210 aveau antecedente penale.

Adica au beneficiat de clementa Comisiei de Liberari Conditionate din Penitenciar si de cea a judecatorilor, care au decis, in cele din urma, punerea lor in libertate.

In aceste conditii, ne putem pune pe buna dreptate intrebarea: cati astfel de potentiali hoti sau talhari bantuie printre noi din cauza bunavointei celor care decid in pripa cine si cat mai sta dupa gratii si cine merita sa revina printre oamenii normali?

Reeducare pentru un infractor mai bun

Potrivit unui studiu al Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului din Romania - Comitetul Helsinki (APADOR- CH), in conceptia aproape generala, locul infractorilor este "dupa gratii". Populatia percepe mai mult latura punitiva si mai putin - sau deloc - latura educativa.

De regula, in penitenciar, persoanele cu inclinatii infractionale se specializeaza, iar reeducarea, unul dintre criteriile pe baza carora detinutii sunt liberati conditionat, devine, in multe situatii, o gluma.

Spre exemplu, un barbat condamnat pentru viol a fost pus, in urma cu cativa ani, de cadrele din Penitenciarul de Maxima Siguranta Iasi, sa recite poezii de Ziua Femeii pentru a demonstra ca reeducarea a avut efecte.

Bineinteles, acest lucru a contat la dosarul sau: ajuns in fata comisiei din Penitenciar, detinutul a demonstrat ca femeia trebuie respectata si nu supusa unor violente.

"Am avut un caz in care am facut prezentarea materialului de urmarire penala unui barbat condamnat pentru mai multe talharii si furturi, un individ deosebit de periculos. La nici trei luni dupa liberarea conditionata, l-am avut din nou in fata, pentru comiterea altei talharii.

Si-a lovit victima cu o bata pentru ca l-a prins la furat, iar omul a stat in spital cateva saptamani. Ma intreb daca nu cumva unii judecatori dau prea usor drumul din puscarie unor asemenea oameni", a declarat un procuror. Judecatorii dispun liberarea contionata pe un formular tipizat.

Nimic despre considerentele care au stat la baza judecatii. Pe spatiile libere, se completeaza numele detinutului, pedeapsa si durata executata.

Cum se iese din penitenciar

Fiecare penitenciar are un serviciu de evidenta a arestatilor. Fiecare condamnat are un dosar propriu, in care sunt inregistrate hotararea de condamnare, data cand a fost arestat, caracterizarile sau sanctiunile aplicate pe timpul efectuarii pedepsei, daca a lucrat fara paza sau nu.

Procurorul din cadrul Comisiei de Liberare face aprecieri asupra propunerilor, putand spune daca a fost corecta propunerea de liberare a unui detinut condamnat pentru un furt marunt sau a unui talhar periculos, dar care are un dosar "bun" pentru ca a facut ordine printre ceilalti detinuti.

Propunerile comisiei sunt trimise instantei de judecata, care apreciaza daca un detinut poate fi pus in libertate, in functie de actele pe care le are in fata, trimise de penitenciar, si de sustinerea celui condamnat.

Reeducare de fatada

Conducerea Penitenciarului Iasi da dovada de exces de zel in privinta prezentarii activitatilor din institutie doar cu ocazia unor sarbatori, de Pasti sau de Craciun.

Ziaristii sunt invitati la spectacole sustinute de detinuti, expozitii de pictura sau la orele de curs de la scoala din penitenciar. In realitate, doar 3% din personalul penitenciarului se ocupa de reeducare, restul acestuia fiind angajat exclusiv pentru paza.

Desi mai multi detinuti s-au plans in justitie de conditiile mizere din penitenciar, accesul in alte zone decat cele delimitate strict de conducerea Penitenciarului nu a fost permis niciodata pentru verificare.

Din cifrele furnizate in urma cu doi ani reprezentantilor APADOR-CH, care au cercetat circumstantele decesului unui detinut, in Penitenciarul Iasi, sunt incarcerate circa 1.800 de persoane.

Pentru a le oferi unor detinuti posibilitatea de a avea un loc de munca, Asociatia "Alternative Sociale" a realizat, in 2003, un program de calificare pentru 110 detinuti selectati de sefii Penitenciarului. Adica un procent de circa 6% a avut acces in ultimii trei ani la un program de socializare si calificare.

Nu inteleg rolul pedepsei

Prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatorie, George Spaiuc, a fost, in perioada 2001 - 2004, seful Comisiei de Liberari Conditionate din Penitenciar. El spune ca "multi detinuti nu inteleg rolul lor in viata, caracterul pedepsei pe care trebuie sa o execute, faptul ca inchisoarea ii priveaza de libertate.

Scopul liberarii conditionate este de a-l incuraja pe detinut sa se incadreze in societate, este un act de clementa care i se acorda acestuia". Un procent de 35% din persoanele trimise in judecata de procurori in anul 2005 provine din randul recidivistilor sau al celor cu antecedente penale.

Procurorii se plang ca instantele acorda, in unele cazuri, prea usor dreptul detinutilor de a beneficia de liberarea conditionata, iar judecatorii sustin ca trebuie sa respecte dreptul condamnatilor de liberare conditionata.

Cazul Marolicaru

Corneliu Marolicaru a fost condamnat in 1999 la o pedeapsa de 6 ani si 6 luni pentru lipsire de libertate in mod ilegal, iar in 2002, judecatorul Radu Tarniceriu a hotarat liberarea conditionata, respingand propunerea Parchetului de executare integrala a pedepsei.

Condamnatul i-a infipt soacrei sale un topor in cap si a mutilat un coleg de detentie, caruia i-a taiat gura pana la ambele urechi si i-a rupt mai multe oase.

Iesit in libertate, dupa numai patru luni, si-a mutilat pe viata sotia, cu un sadism iesit din comun, taindu-i adanc membrele si despartind carnea "ca sa vada osul".

Iata ce a hotarat comisia: "Pe timpul amanarii, detinutul si-a revizuit comportamentul, a manifestat receptivitate la activitatile de reeducare si a respectat normele regimului de penitenciar". Corneliu Marolicaru figura in evidentele Spitalului Socola cu 18 internari. A fost internat si la spitalul de la Grajduri, de unde a evadat.

Romania, in topul european al infractionalitatii

Potrivit unor statistici ale Consiliului Europei, din 47 de tari membre, Romania se plaseaza pe locul 7 ca procent de detinuti la 100.000 de locuitori, fiind devansata de Rusia si Ucraina.

Intr-un studiu privind sistemul penitenciarelor din Romania in perioada 1999 - 2004, realizat de APADOR-CH, se desprind doua concluzii referitoare la numarul mare de detinuti: conditiile economice precare - explica numeroasele infractiuni contra proprietatii - si legislatia penala extrem de dura.

In ce priveste distributia detinutilor in functie de natura infractiunilor, la furturi, Romania se plaseaza pe locul 2, fiind devansata doar de Ucraina. Dintre celelalte tari, doar Marea Britanie si Germania depasesc cifra de 10.000 de detinuti pentru furt.

La talharii, Romania ocupa locul 4, dupa Rusia, Spania si Anglia. Potrivit legii, orice furt devine talharie daca faptasul impinge sau atinge victima. Este una dintre explicatiile pentru care avem de aproape 8 ori mai multi talhari decat Bulgaria, de exemplu.