Astaldi Spa Italia este una din companiile de constructii cu lucrari constante, de ordinul sutelor de miliarde de lei, platite din bugetul Romaniei. Desi, in general, italienii sunt recunoscuti pe plan mondial pentru calitatea lucrarilor de infrastructura, Astaldi Spa nu are cele mai bune recomandari.
De exemplu, guvernul Tanzaniei a reziliat un contract cu Astaldi, motivand lipsa de performanta a societatii. Dimpotriva, Miron Mitrea si apoi Gheorghe Dobre au creditat Astaldi pentru lucrari deosebit de importante, platite pe masura. O alta sursa de venit pentru societatea italiana a fost Metrorex SA - compania de stat care se ocupa de administrarea metroului din Capitala.
In anul 2005, Metrorex a atribuit companiei Astaldi Spa in asociere cu SC Somet SA un contract in valoare de 268.563.688.000 lei, fara TVA. Un an mai tarziu, acelasi Metrorex cadoriseste Astaldi si Somet cu inca 11 miliarde de lei, fara licitatie.
In contractul din 2006, afisat pe site-ul Metrorex, numele companiei italiene este stalcit, probabil pentru a induce in eroare publicul cu privire la intelegerile de culise dintre italieni si conducerea companiei de stat.
Compania italiana Astaldi Spa a fost favorizata in perioada mandatului PSD, cand Miron Mitrea gestiona Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT). Astaldi a castigat din contractele cu ministerul lui Mitrea o suma fabuloasa, de peste 1000 de miliarde de lei.
Mare companie italiana, cu mai multe firme subsidiare, Astaldi isi procura 5% din profitul total prin afaceri cu Statul Roman. Alte guverne care au lucrat cu italienii de la Astaldi au ajuns la concluzia ca firma este “substandard” si au decis rezilierea contractelor.
Dimpotriva, in Romania, Astaldi se bucura de increderea MTCT, a Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) si a conducerii metroului din Capitala. Atitudinea plina de complicitate a reprezentantilor statului fata de Astaldi
s-a mentinut si in actuala guvernare a Aliantei D.A. Sute de
miliarde au intrat cu ritm sustinut in conturile companiei italiene, in ciuda referintelor nu tocmai magulitoare. Cazul ex-directorului CNADNR, Aurel Balut, filmat in timpul plimbarilor cu limuzina pusa la dispozitie de Astaldi, explica o parte din succesul constant al societatii italiene pe plaiurile Romaniei.
Cotidianul Buna ziua, Ardeal a dezvaluit in repetate randuri statutul privilegiat de care beneficiaza compania italiana Astaldi Spa in relatia cu Statul Roman. Astaldi Spa este o firma de top in contractele cu MTCT si a inceput primele lucrari in Romania imediat dupa decembrie 1989.
Profiturile obtinute de Astaldi in Romania sunt imense: numai din contractele cu MTCT, in ultimii doi ani de guvernare PSD, conturile firmei italiene au crescut cu 1000 de miliarde de lei. Astaldi a fost favorita ministerului lui Mitrea in cele mai bine platite lucrari de infrastructura din Romania, lucrari pentru care au concurat cele mai tari firme de profil.
Cronologic, vom prezenta cele mai grase contracte ale italienilor care au trecut cu brio din gratiile pesedistilor in cele ale PD. In 2002 Astaldi castiga in asociere lucrarile la sectorul IV al autostrazii Bucuresti - Constanta.
Pentru lucrari de organizare a santierelor si de pregatire a terenului, constructii de poduri si viaducte, lucrari de constructii de cai de comunicatii terestre, turnare de fundatie, foraje pentru puturi de apa si lucrari de betonare, Astaldi a primit in 9 decembrie 2002 un contract de 54.399.139 euro si 42 de centi.
Oferta italienilor a fost aleasa castigatoare dintr-un numar de noua firme si asocieri care au mai participat la licitatie. In aprilie 2003, Astaldi pune mana pe o noua afacere cu MTCT, un contract de lucrari pentru sporirea capacitatii de circulatie pe DN 7, in valoare de 15 milioane de euro.
Suma obtinuta de companie dupa scaderea lucrarilor de subantrepriza a fost de aproape 4 milioane de euro, iar societatea italiana s-a dovedit din nou favorita MTCT din patru firme candidate la contract. In noiembrie 2003, Astaldi castiga contractul de executie al nodului rutier de acces la Aeroportul International Otopeni.
Pretul contractului a fost de peste 245 de miliarde de lei, bani pe care compania italiana nu-i mai imparte in acest caz cu nici un subcontractor. Sase firme si asocieri au depus oferte pentru castigarea contractului, insa din nou Astaldi a fost cea mai buna pentru subordonatii lui Mitrea.
Ca imaginea sa fie completa, in aceeasi zi Astaldi primeste si lucrarile de largire a DN 1 la pasajul Otopeni. Pretul contractului a fost de peste 156 de miliarde de lei, iar la selectie au mai participat patru firme, fara sansa. Doar in doi ani de zile, Statul Roman a acordat unei singure firme contracte de aproape 1000 de miliarde de lei.
In perioada 1990 -2004, profiturile obtinute de Astaldi in Romania ajung, potrivit managerilor din Romania ai companiei, la 60 de milioane de Euro, adica 2400 de miliarde de lei. Ministerul lui Mitrea a furnizat companiei in jur de 5% din profitul total al Astaldi Spa din Roma. O politica similara a dus si ministrul PD Gheorghe Dobre in ceea ce priveste asigurarea conturilor Astaldi.
Compania italiana a primit sub guvernarea Aliantei D.A. de la CNADNR lucrari de reabilitare de sosele in valoare de 477 de miliarde de lei.
Drept urmare, Aurel Balut - directorul CNADNR pus in fruntea institutiei de Gheorghe Dobre si destituit recent din cauza unui dosar penal de abuz in functie, a fost vazut atat de subalternii sai, precum si de cumoscuti, la volanul unui Volskwagen Passat TDI, de culoare gri, cu nr. de inmatriculare B 87 ASL, o veritabila limuzina pe care o parca chiar in fata casei sale.
Autoturismul apartinea companiei Astaldi Spa Italia. Contractul avizat favorabil de Balut in beneficiul Astaldi se referea la doua obiective strategice: construirea unui nod rutier la Aeroportul Otopeni, pe DN 1, si largirea la sase benzi a Pasajului Otopeni, inclusiv rampe pe DN 1.
O alta sursa de bani de la statul roman este obtinuta de Astaldi prin subsidiara Italstrade. BZA a aratat faptul ca din 1998 Gruppo Astaldi detine compania Italstrade, o societate de constructii care a incheiat si ea mai multe contracte cu Statul Roman. In 1991 Italstrade intra in cartile proiectului autostrazii Bucuresti - Constanta, supranumita si “Autostrada Soarelui”.
Italstrade a obtinut lucrarile pentru primul tronson din cele trei prevazute, portiunea Bucuresti - Fundulea, cu o lungime de 26,5 kilometri. Costul total al proiectului a fost estimat la 140 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca la Italstrade i-au revenit minim 40 de milioane de euro. Astaldi construieste acum ceea ce nu a reusit firma ei satelit, Italstrade.
In martie 2003, compania italiana a primit de la ministerul lui Mitrea lucrarile de reabilitare a sectorului Petrosani - Baru, pe o portiune de 23 de kilometri. Valoarea contractului cu MTCT a fost de 13,6 milioane de euro. Unul din cele doua tronsoane ale autostrazii Bucuresti - Pitesti a fost obtinut tot de Italstrade, pe milioane de euro de la buget.
Cat de bine au construit italienii, s-a vazut la scurt timp, cand autostrada a trebuit sa fie reabilitata cu alte zeci de milioane de euro de la buget. Aurel Balut, directorul care a servit pe tava contracte din bani publici italienilor din grupul Astaldi, este cercetat penal de PNA pentru abuz in serviciu, legat chiar de reabilitarea dezastruoasa a autostrazii Bucuresti-Pitesti.
Bila neagra de pe cartea de vizita internationala a companiei Astaldi a aparut in anul 2003, cand guvernul Tanzaniei a decis sa renunte la contractul incheiat cu italienii pentru executia unor lucrari de infrastructura.
Desi platisera 29 de milioane de dolari pentru constructia a 58 de kilometri de drumuri, autoritatile africane au descoperit ca Astaldi era departe de a se incadra in termenele stabilite de derulare a lucrarilor. Ministrul Transporturilor din Tanzania a fost atat de dezamagit de "abilitatea si performanta de munca” a italienilor, incat a decis incetarea contractului cu societatea.
Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti, Metrorex SA, a servit cu fidelitate compania Astaldi in anul 2005, precum si in 2006.
Primul contract viza lucrari de racordare la Magistrala 3, iar al doilea la Magistrala 4, iar statul a platit 330 de miliarde de lei fara clipire, bani care au intrat in conturile Astaldi si ale societatii Somet SA Bucuresti - o firma unde gradele de rudenie dintre directorul economic Metrorex SA si reprezentantul Somet aduc contracte banoase.
Cel putin dubios este faptul ca Metrorex SA a trecut in mod gresit numele companiei Astaldi, tocmai la al doilea contract servit fara licitatie. Insa, adresele Astaldi si Ataldi coincid, astfel incat fara nici un dubiu, se poate spune ca e unul si acelasi etern client.
(28/44.714)
Procedura aplicata pentru atribuirea contractului de executie lucrari “Magistrala 4. Racord 1. Calea de rulare si sina a 3-a”: negociere cu o singura sursa.
2. Data semnarii contractului de servicii: 24.03.2006.
3. Criteriul utilizat pentru atribuirea contractului de servicii: -
4. Numarul ofertelor primite: 1.
5. Denumirea (numele) si adresa ofertantului castigator: S.C. SOMET S.A., str. Theodor Pallady nr. 133B, sector 3, Bucuresti, asociat cu ATALDI S.p.A, Italia, Roma, Via Giulio Vicenza Bona 65
6. Pretul sau gama preturilor platite: 1.120.065,38 lei RON fara TVA.
7. Valoarea si partea din contractul de servicii care urmeaza a fi subcontractata: nu este cazul.
8. Alte informatii : -
9. Data transmiterii anuntului de atribuire catre R.A. “Monitorul Oficial”: 29.03.2006
Anunturile Metrorex din 2005 si 2006
1. Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti METROREX - S.A., cod fiscal R 13863739.
Adresa: Bucuresti, Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, cod postal 79917, telefon 212.64.93, fax 312.51.49.
2. Procedura aplicata pentru atribuirea contractului de achizitie publica de lucrari “Magistrala 3. Racord 1. N. Grigorescu - Linia de Centura. Cale de rulare si sina a 3-a”: licitatie deschisa.
3. Data semnarii contractului: 1.02.2005
4. Criteriul utilizat pentru atribuirea contractului: oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic.
5. Numarul de oferte primite: 3
6. Denumirea si adresa ofertantului castigator: ASTALDI s.p.a., sediul in Italia, localitatea Roma, Giulio Vincenzo Bona 65 si S.C. SOMET - S.A., Bucuresti, bd. Theodor Pallady nr. 133b, sectorul 3.
7. Pretul convenit pentru indeplinirea contractului este 268.563.688.000 lei, fara T.V.A. inclus, reprezentand 6.538.533 euro, la care se adauga 51.027.101.000 lei T.V.A.
8. Data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei - Partea a VI-a - Achizitii publice a anuntului de participare: 179/15.09.2004.
9. Data transmiterii spre publicare a anuntului de atribuire: 18.02.2005.
