In ultima perioada, volumul tranzactiilor si cotatiile principalilor emitenti la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) au intrat pe un trend descendent. Investitorii au devenit tot mai „timizi”, iar piata a ajuns sa fie dominata de vanzatori.

Evolutia negativa a bursei romanesti nu este singulara, ci se aliniaza cursului pietelor de capital din regiune. Potrivit brokerilor, pietele de capital din Romania, Ungaria, Polonia sau Austria au fost afectate in bloc de iesirea unor mari fonduri de investitii.

Conexiunea bursei romanesti cu cele din regiune este privita ca un semn bun, in conditiile in care o astfel de relatie era inexistenta pana in urma cu doi ani. Practic, BVB a devenit atractiva si pentru investitorii straini, dar in acelasi timp extrem de sensibila, mai ales la stirile negative.

Cauze strict interne

Daca retragerea marilor fonduri de investitii de pe pietele de capital este un fenomen regional, care a afectat si bursa din Romania, piata autohtona de capital a avut de suferit si din cauza unor factori interni, specifici.

Printre acestia se regasesc raportarile financiare slabe ale Rompetrol Rafinare, situatia confuza privind taxa ce urmeaza a fi platita de catre Petrom, la care se adauga modificarile legislatiei care privesc piata bursiera.

Pe plan legislativ, se remarca intrarea in vigoare a modificarilor legislative privind pragul maxim de detinere de 1%, inclusiv pentru actiunea concertata, dar si propunerile de modificare a Codului Fiscal, care vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2007 si care vor ridica gradul de impozitare pe castigurile realizate in urma tranzactiilor la bursa la 16%, indiferent de perioada de detinere a actiunilor.

De altfel, efectele acestor factori s-au facut simtite nu numai in valoarea actiunilor, ci si in volumul tranzactiilor, care a scazut de la 10-15 milioane de euro pe zi in 2005, la 3-5 milioane euro pe zi in ultima perioada.

SIF-urile sunt subevaluate

De departe, societatile de investitii financiare (SIF) sunt cele mai afectate de trendul descendent al pietei bursiere. Actiunile SIF-urilor sunt supuse efectelor a trei factori, fiecare dintre ei conducand la cresterea presiunii la vanzare si, implicit, la diminuarea valorii titlurilor emitentilor.

Este vorba despre retragerea marilor investitori, de pragul minim de 1% si de noile reguli de impozitare. Potrivit lui Rares Nilas, director general al BT Securities, capitalizarea bursiera a SIF-urilor este mult subevaluata.

Brokerii considera ca prin mentinerea unui prag de detinere atat de mic si aplicarea lui inclusiv in cazul actiunii concertate, singurii care au de castigat sunt conducatorii SIF-urilor. Acestia din urma sunt insa de parere ca influenta unor actionari nu a scazut, deoarece ei continua sa detina mai mult de 1% din actiuni, prin aplicarea unor scheme de ocolire a noii prevederi legale.

Ramane certa scaderea interesului investitorilor straini fata de SIF-uri, acestia nefiind dispusi sa apeleze la „scheme”. Ei doresc ca in schimbul sumelor investite sa aiba putere decizionala.

Impozit nediferentiat

Cea mai recenta stire care a afectat negativ piata de capital a vizat modificarile propuse de Codul fiscal pentru impozitarea castigurilor obtinute la bursa.

Daca pana anul trecut, pentru jucatorii de pe piata de capital nu exista nici o obligatie referitoare la declararea castigurilor realizate in urma tranzactiilor, din acest an ei au fost constransi sa depuna la administratia fiscala o declaratie privind profitul sau pierderea inregistrata la sfarsitul anului, pentru toate transferurile avand ca obiect titluri de valoare detinute mai putin de 365 de zile.

Pentru aceste plasamente, investitorii au platit un impozit de 16%, in timp ce investitorii pe termen lung, ale caror plasamente aveau o durata mai mare de un an, au achitat un impozit de numai 1% pe castig. Practic, prin noul Cod Fiscal, Executivul nu mai incurajeaza plasamentele pe termen lung; orice castig, indiferent de durata plasamentului, va fi impozitat cu 16%.

Descurajarea investitorilor

Brokerii romani arata ca, desi are o istorie mai veche, volumul tranzactiilor la BVB a inceput sa devina consistent abia in urma cu doi ani. Chiar si asa, comparativ cu Ungaria, care are jumatate din populatia Romaniei, se poate spune ca piata de capital autohtona este abia la inceputuri.

In Ungaria, volumul tranzactiilor in 2005 a fost de aproximativ 20 de miliarde de euro, in timp ce in Romania, pentru aceeasi perioada, acesta s-a ridicat la doar 2 miliarde de euro.

Tocmai de aceea, reprezentantii societatilor de servicii de investitii financiare (SSIF) afirma ca, in acest moment, politica statului ar trebui sa fie una de incurajare a investitiilor pe aceasta piata, nu una de indepartare a investitorilor, prin cresterea fiscalitatii.

Rares Nilas da ca exemple tarile vecine Romaniei, inclusiv Bulgaria, in care s-a recurs la masura eliminarii impozitului pe profitul realizat pe piata de capital sau a stabilirii acestuia la o cota simbolica.

Daca totusi nu se doreste adoptarea unor masuri de acest fel, brokerii considera ca ar trebui, cel putin, sa fie pastrat actualul sistem de impozitare, care incurajeaza investitiile pe termen lung, de peste un an, si impoziteaza cu 16% doar castigurile speculatorilor.

In caz contrar, este de asteptat o diminuare a ritmului de dezvoltare a pietei de capital, iar beneficiile pe care aceasta le-ar putea aduce economiei nu vor fi vizibile.

Capcana fiscalitatii

Chiar daca de anul viitor va creste nivelul de impozitare, Rares Nilas nu crede ca actualii investitor de la BVB se vor retrage. In schimb, atragerea de noi investitori pe piata de capital va fi mai dificila, pentru ca acestia vor privi cu reticenta noua cota de impozitare.

Alte efecte negative ale acestei masuri ar putea fi indepartarea, atat a investitorilor, cat si a companiilor romanesti de BVB si orientarea acestora, dupa aderare, spre alte burse europene, cu fiscalitate mai mica si rulaje mai mari.

De asemenea, ar fi in interesul statului cresterea numarului investitorilor pe piata de capital, avand in vedere ca se intentioneaza listarea la BVB a unor mari companii de stat, a caror capitalizare bursiera ar putea creste substantial in cazul in care BVB este o piata de capital puternica si dinamica.