Este istoric, politolog si, mai nou, a fost numit de presedintele Traian Basescu sa coordoneze Comisia prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania. Acesta este Vladimir Tismaneanu, care a fost prezent la Sibiu pentru a vorbi studentimii si profesorimii despre anul revolutiei din Ungaria, 1956, despre comunistii si despre leacurile pentru metehnele acelor vremuri. Tismaneanu a vorbit timp de aproape trei ore.
Reporter: Cum ati putut vorbi unui auditoriu in care 70 la suta din profesorii universitari prezenti au fost comunisti?
Valdimir Tismaneanu: Dumneavoastra va stiti mai bine zona aici decat o stiu eu. Dar cred ca omul este supus schimbarii si, dupa 16 ani de expunere la un discurs care nu mai este monocrom, ca pana in 1989, chiar si acesti oameni reusesc sa descopere, cred eu, si ceea ce este substanta vietii intelectuale, adica pluralismul si dialogul. Problema e a lor daca traiesc in continuare in monolitism.
Rep.: Ce facem cu acesti profesori?
V.T.: Fac parte din cei care cred sincer ca este nevoie de regenerare, mai cu seama, a lumii academice, in special in stiintele umaniste. Acolo au fost cel mai grav afectate lucrurile.
Rep.: Regenerarea se face prin inlocuire?
V.T.: Nu stiu daca in Romania s-ar putea imagina o inlocuire asa cum s-a facut in Germania de Rasarit, unde a putut fi dislocat un intreg grup uman, caruia i s-a substituit unul din Germania de Vest.
Problema noastra in domeniul invatamantului, ca si in cel al justitiei si securitatii, este ca noi nu am avut o Republica federala Romania din care sa aducem oameni care au crescut intr-un sistem democratic. Lustratia nu a avut efecte benefice decat in Germania de Rasarit. Nici in Cehia nu a avut efecte benefice. Tentativa de conciliere intre generatii cred ca este posibila.
Pe de alta parte, observ tentativele de regrupare ale fostei nomenclaturi in diferite universitati private, dar nu vreau sa dau nume, unde fosti propagandisti sunt acum profesori universitari, rectori si prorectori.
Rep.: Sibiul a ales sa fie condus de o minoritate. Asta inseamna ca a scapat mai repede de metehne comuniste?
V.T.: Este o dovada de mentalitate democratica si europeana. Adica eu cand votez pe cineva ma uit mai intai la calitatile umane ale oamenilor. Cred ca e important sa discutam merite, restul lucrurilor nefiind importante.
Rep.: De ce generatia tanara trebuie sa stie si sa cunoasca comunistii si comunismul?
V.T.: Ca sa stim unde mergem trebuie sa stim de unde venim. Pentru ca este partea ereditatii sociale si politice a tuturor tinerilor. Venim din aceasta lume cu iluzii si deziluzii.
Rep.: Formata din -escu...
V.T.: Da, din Ionescu, Popescu, n-are importanta. Si eu, oricat de mult as vrea sa scap de anumite amintiri, nu am cum. Sunt parte din viata noastra. Cioran spunea ca nu a facut decat sa repete acelasi lucru la infinit. Eu reiau aceeasi idee, ca trecutul nu este o alta tara.
Importanta lui 1956
“In 1956 noi am castigat atat o independenta formala, sigur fara trupe sovietice pe teritoriu. Dar asta i-a permis lui Dej sa evite destalinizarea, spre diferenta de ce s-a intamplat in alte tari. Spre exemplu, Soljenitan a fost publicat la noi doar in doua schite, in timp ce in restul tarilor din intregul bloc era demult publicat in totalitate.
In plus, si disidentii romani au fost total izolati. Mai multe contacte externe aveau disidentii rusi, decat orice ar fi incercat ai nostri. Esecul din 1956 a fost premisa esecului de mai bine de 30 de ani, ce a urmat”, Vladimir Tismaneanu.
